În acest articol nu vom încerca să explicăm cum se scriu datele
pe un stick USB sau cum sunt citite de pe un harddisk. Intenţia
noastră este să trecem în revistă soluţiile de stocare
externă care sunt disponibile la ora actuală, să le
analizăm avantajele şi dezavantajele şi să vă ajutăm s-o alegeţi pe
cea potrivită. Articolul nostru se doreşte a fi un răspuns pentru
întrebări cum ar fi „stick USB sau harddisk extern?” şi „cu ce
mă ajută USB 3.0?” Preţurile estimative menţionate în articol
sunt luate din ofertele magazinelor online de profil din ţara
noastră.
Stick-ul USB
Stick-ul USB a rămas cea mai populară opţiune pentru stocare
externă. Marile sale avantaje sunt preţul scăzut per GB şi
dimensiunile reduse. Nu cu mult timp în urmă am testat un stick cu
puţin mai mare decât mufa USB ce putea stoca 16 GB. Din păcate,
odată cu trecerea la capacităţi de 8 GB, 16 GB, 32 GB şi
chiar 64 GB, viteza de transfer nu a crescut. Ba mai mult,
cu 3-4 ani în urmă
găseam stick-uri USB cu viteze mai mari de transfer decât cele
care se vând la ora actuală.
În practică, viteza maximă de transfer la scriere sau la citire
pe care o poate avea un stick USB 2.0 este de aproximativ 30 MB/s.
Pentru a se apropia de ea, producătorii foloseau în trecut cipuri
de memorie flash de tip SLC (single-level cell). Ele erau rapide,
consumau puţin şi erau mai rezistente în timp. Din păcate, ele erau
şi mai scumpe şi mai mari decât cele de tip MLC (multi-level cell).
Acestea din urmă stochează mai mulţi biţi într-o celulă de memorie.
Stick-urile USB actuale sunt dotate aproape exclusiv cu cipuri MLC
şi au viteze de scriere şi citire destul de scăzute.
De ce este importantă viteza de scriere şi
citire? Dacă avem un fişier de 4 GB, cu 20 MB/s îl vom
transfera pe stick în mai puţin de 4 minute. Cu 10 MB/s transferul
durează 7 minute, iar cu 3 MB/s informaţia este scrisă în
aproape 23 de minute. Din păcate, foarte multe stick-uri
USB care se găsesc la ora actuală în magazine au viteze de scriere
ce variază între 3 MB/s şi 10 MB/s. Din motive lesne de înţeles,
producătorii nu menţionează vitezele de scriere şi citire în
specificaţiile produsului, iar utilizatorii pot avea parte de
surprize foarte neplăcute.
Într-o piaţă cu foarte mulţi producători de stick-uri USB şi cu
diferenţe de performanţă chiar între versiuni cu capacităţi
diferite ale aceluiaşi model, aproape că nu mai există teste
comparative care să-i ajute pe cumpărători. Dacă vreţi să
achiziţionaţi un anumit stick USB, eventual de capacitate mare,
căutaţi întâi pe Internet date despre el. Poate găsiţi un articol
sau o postare în legătură cu vitezele sale de transfer.
Când cumpăraţi un stick USB trebuie să verificaţi pentru ce
sistem de fişiere este formatat. Informaţia o găsiţi în câmpul File
System din meniul Properties (click-dreapta pe stick-ul USB în
Explorer). Sistemul NTFS este cel mai indicat pentru stick-urile cu
capacitate mai mare de 4 GB. El permite scrierea unor fişiere mai
mari de 4 GB, în comparaţie cu sistemul FAT32 care este limitat la
această valoare. Pentru a schimba sistemul de fişiere trebuie să
formataţi stick-ul, iar în meniul de formatare veţi găsi o opţiune
în acest sens.
Avantaje şi dezavantaje:
+ dimensiuni
reduse
+ accesibil ca
preţ
+ rezistent la
şocuri
– viteze mici de
transfer
– capacitate de stocare
limitată la 32/64 GB
Preţ: 4-6 lei/GB
Stick USB 3.0
Aceasta este o tehnologie de ultimă generaţie care îmbunătăţeşte
semnificativ performanţele dispozitivelor.
Singurul model pe care l-am avut la test ne-a
impresionat cu 77 MB/s la citire şi 50 MB/s la scriere.
Din nefericire, calculatorul trebuie să aibă un port USB 3.0 pentru
a beneficia de aceste viteze. Nu mai vorbim de preţ care trece de
10 lei/GB. Un astfel de stick USB 3.0 cu 32 GB costă mai bine de
300 lei. Pe un port USB 2.0, stick-ul se comportă mai bine decât
majoritatea dispozitivelor compatibile 2.0 de pe piaţă.
Avantaje şi dezavantaje:
+ viteze de
transfer foarte bune
+ dimensiuni
reduse
+ rezistent la
şocuri
– puţine PC-uri au port
USB 3.0
– preţul este mare
Preţ: 10-12 lei/GB
HDD extern
Cei care doresc o capacitate mare de stocare externă trebuie să
apeleze neapărat la un HDD extern. Aceste dispozitive se
împart în două categorii în funcţie de HDD din interior.
Cele mai compacte au în carcasă un HDD pentru laptop, cu indicele
de dimensiune de 2.5″. Cele mari pot avea unul sau mai multe
HDD-uri de 3.5″, întâlnite în PC-urile desktop. HDD-urile externe
de 2.5″ au marele avantaj că se alimentează de la mufa USB cu care
sunt conectate la calculator, fiindu-le necesar un sigur cablu.
Cele de 3.5″ au nevoie de alimentare externă şi sunt semnificativ
mai voluminoase. Ele nu sunt recomandate pentru cei care caută o
soluţie portabilă.
HDD-urile externe de 2.5″ se găsesc cu capacităţi de la 160 GB
la 1,5 TB, pe când cele de 3.5″ oferă minim 500 GB şi maxim 3 TB.
Majoritatea HDD-urilor externe cu port USB 2.0 oferă viteze de
transfer de 20-30 MB/s, atât la scriere cât şi la citire. Acesta
este un avantaj clar faţă de stick-urile USB care folosesc acelaşi
port. Dacă HDD-ul extern foloseşte noul port USB 3.0, vitezele de
scriere pot depăşi 60 MB/s, iar cele de citire pot ajunge la 90
MB/s. La data publicării articolului, preţul un HDD extern cu USB
2.0 şi capacitate de 320 GB era de aproximativ 180 lei. Noi
vă recomandăm însă versiunile cu port USB 3.0 deoarece preţul este
cu 10-30 lei mai mare. Cât despre popularitatea porturilor
USB 3.0, ea este în creştere. Din ce în ce mai multe plăci de bază
şi laptopuri sunt livrate cu aşa ceva.
Marele dezavantaj al HDD-ului extern este sensibilitatea
la şocuri. Dacă a căzut de pe masă în timpul funcţionării,
probabilitatea de defectare este mare. Chiar şi atunci când este
transportat, un şoc puternic poate defecta mecanismul capului de
citire. În ambele cazuri, informaţia de pe HDD ar putea fi
recuperată, însă cu un deranj destul de mare. La anumite
service-uri IT există aparate care pot să citească platane extrase
dintr-un HDD defect şi să salveze datele pe un HDD nou. Chiar dacă
preţul per GB este de 10 ori mai mic decât la un stick USB 2.0,
preţul de achiziţie al unui HDD extern este mai mare.
Avantaje şi dezavantaje:
+ capacitate mare
de stocare
+ performanţe bune
pe USB 2.0
+ performanţe
excelente pe USB 3.0
– preţ de achiziţie
mare
– sensibil la
şocuri
– portabilitate
limitată sau foarte scăzută
Preţ: 0,4-0,6 lei/GB
SSD-uri portabile
Aceasta este o soluţie de stocare externă care nu se adresează
utilizatorului de rând. Ea combină capacitatea mare de
stocare a unui HDD cu rezistenţa la şocuri a unui stick USB şi cu
viteza de transfer a portului USB 3.0. Harddisk-urile
portabile cu SSD pot fi
cumpărate ca atare sau pot fi construite combinând o carcasă
HDD portabil cu port USB 3.0 cu un SSD de 2.5″. Din punct de vedere
al performanţelor, vorbim aici de viteze ce depăşesc 100 MB/s la
scriere şi pot ajunge la 200 MB/s la citire. Preţurile sunt şi ele
pe măsură, depăşind lejer 10 lei/GB. SSD-ul portabil este un produs
de nişă care se găseşte destul de greu pe piaţa din România.
Avantaje şi dezavantaje:
+ capacitate mare
de stocare
+ viteze foarte mari
prin portul USB 3.0
+ rezistent la
şocuri
+ portabilitate
bună
– preţ foarte
prohibitiv
Preţ: > 10 lei/GB
Concluzie
Am încercat în cele de mai sus să trecem în revistă soluţiile de
stocare externă pe care le găsim la ora actuală pe piaţa
românească. Stick-urile USB reprezintă cea mai accesibilă
soluţie, însă vitezele de transfer pot lăsa de dorit.
Copierea unui fişier de 4 GB în 20 de minute nu este o experienţă
plăcută. Stick-urile compatibile USB 3.0 au avantajul unor
performanţe mai bune, chiar şi prin portul USB 2.0, însă
costă de două ori mai mult. HDD-ul extern ocupă mai mult spaţiu în
buzunar, însă are o capacitate foarte mare, iar cele cu port USB
3.0 se comportă foarte bine la scriere şi citire.
Pentru cei care doresc cât mai mult spaţiu de stocare şi nu sunt
interesaţi de portabilitate, HDD-urile externe de 3.5″ pot
fi conectate la router cu port USB şi pot fi accesate prin
reţea. SSD-urile portabile sunt cele mai performante
unităţi de stocare externă. Vitezele de transfer se încadrează uşor
între 100 MB/s şi 200 MB/s, însă preţul mare le transformă în
produse de nişă. Ţie ce soluţie de stocare externă ţi se
potriveşte?