Japonia este o ţară puternic tehnologizată şi unul dintre
principalii furnizori de produse şi subansamble pentru industria IT
şi piaţa electronicelor de consum.
Prinsă într-un moment când tocmai era pe cale să îşi anunţe
ieşirea din recesiunea economică ce a cuprins în ultimii ani
majoritatea ţărilor lumii, Japonia a căzut victimă celui mai
devastator cutremur din
istoria ţării, un eveniment a cărui ferocitate a depăşit până
şi cele mai negre aşteptări ale inginerilor japonezi, cu efecte şi
consecinţe pe termen lung, atât din punct de vedere umanitar dar şi
economic.
Ţara cunoscută până de curând drept cea de-a treia
economie a lumii, după Statele Unite şi China, trece în
aceste zile prin ceea ce probabil va intra în istorie drept cea mai
costisitoare catastrofă naturală din istoria modernă a omenirii,
eveniment ale cărui efecte economice sunt prelungite şi amplificate
de criza nucleară lăsată în urmă de tsunami-ul care a lovit
centrala nucleară Fukushima Daiichi, construită în
1971 pe ţărmul oceanului Pacific.
Agravând şi mai mult daunele cauzate de cutremurul cu
magnitudine 9.0 pe scara Richter, dependenţa Japoniei de centralele
nucleare, responsabile pentru aproape 30% din producţia de
electricitate a ţării, are drept consecinţă o adâncă criză
energetică, ce face imposibilă repornirea fabricilor şi uzinelor
care constituie motorul industriei Nipone. Penele de curent
prelungite şi ameninţările unei iminente contaminări nucleare
stârnesc panică chiar şi în capitala
Tokyo, un uriaş centru urban cu aproape 15
milioane de locuitori, în care transportul urban încă nu este
operaţional, semafoarele funcţionează doar în intersecţiile
esenţiale iar imposibilitatea unei aprovizionări eficiente a
magazinelor riscă să ducă la înfometarea populaţiei.
Panica ce a stăpânit întreaga ţară are efecte devastatoare şi
asupra bursei, efecte care încep sa se resimtă şi în alte regiuni
ale lumii. Fabricanţi ca Sony, Fujitsu, Canon,
NIKON,
Olympus, Panasonic, Sanyo, Sharp şi Toshiba au înregistrat
căderi dezastruoase la bursă, ce au depăşit pe alocuri chiar şi
20%, pierderi depăşite doar de industria auto.
Lipsa energiei electrice şi imposibilitatea aprovizionării cu
materie primă a dus la suspendarea activităţii pentru multe din
companiile menţionate mai sus, iar lipsa producţiei se va resimţii
în curând prin creşteri de preţuri şi stocuri în
scădere pentru subansamblele care intră în componenţa
majorităţii echipamentelor electronice de consum.
Companiile cu sediul în Japonia au generat profituri de
63,3 miliarde de dolari în 2010, numai din comercializarea
de microchip-uri, reprezentând 20.8% din producţia globală.
Impactul asupra industriei japoneze de semiconductoare este cauzată
în mare parte de deficienţele întâlnite în aprovizionare,
alimentarea fabricilor cu
energie electrică şi mai puţin din cauza stricăciunilor cauzate
de cutremurul propriu-zis, ceea ce înseamnă că problemele ar putea
fi remediate în câteva săptămâni şi nu luni.
Rezervele de module DRAM, chip-uri de memorie
care intră in componenţa majorităţii echipamentelor electronice,
este asigurată de Japonia în proporţie de 10% prin doi fabricanţi
majori: Elpida şi
Micron. În ceea ce priveşte
producţia de module NAND flash, companiile
japoneze printre care şi Toshiba asigură 35% din producţia
globală.
În domeniul panourilor LCD de dimensiuni mari
(mai mari de 10 inch), Japonia reprezintă doar 6.3% din piaţă, dar
produce 14% din panourile LCD destinate
televizoarelor. Probleme şi mai mari ar putea apărea la
aprovizionarea cu subansamblele care intră în componenţa panourilor
LCD, cum ar fi sticla, filtre de culoare şi filtre polarizante,
diode LED şi surse de lumină cu lampă CCFL.
Pe termen mediu aceste probleme se vor traduce în
creşteri de preţuri pentru mai toate echipamentele
care au în componenţă microprocesoare şi chip-uri de memorie,
ecrane LCD de dimensiuni mari, sau acumulatori Li-Ion.
Pe termen scurt, stocurile de echipamente electronice aflate
acum în producţie ar putea avea de suferit. Asta înseamnă că
amatorii de dispozitive smartphone şi tablete de ultimă
generaţie vor avea mai mult de aşteptat şi vor
scoate mai mulţi bani din buzunar pentru produsul dorit.
Apple, cu al său iPad
2, este una din companiile puternic afectate de această
situaţie.
Conform informaţiilor furnizate de
DRAMeXchange, preţurile modulelor
NAND flash de 32 Gb au crescut deja cu 18%,
iar acesta este doar începutul. Pe lista produselor care se vor
scumpi în următoarea perioadă intră acumulatorii
Li-Ion, discuri CD/DVD/Blu-ray şi
diodele laser folosite pentru citirea şi
inscripţionarea acestora, cartuşe pentru imprimante,
lentile optice, benzi magnetice, filme optice şi multe
altele.
În lipsa centralelor nucleare, reţeaua de electricitate din
Japonia duce lipsă de aproximativ 10 milioane de
KW, necesari pentru a acoperi consumul oraşelor puternic
tehnologizate şi industria. Rusia este una din
ţările care a venit în ajutorul Japoniei, cu două
transporturi a câte 100.000 tone de gaz natural lichefiat,
necesar pentru alimentarea centralelor termoelectrice. De altfel,
Rusia a promis că poate livra până la 500.000 tone de
GNL până la sfârşitul anului, la care se adaugă şi
aproximativ 6000 MW de electricitate, generaţi în
centralele proprii.
Între timp marii producători Japonezi de electronice au
contribuit la eforturile umanitare cu milioane de dolari
în lichidităţi şi echipamente electronice de tot felul. Sony a
donat 30.000 aparate radio, la care se adaugă alte 10.000 din
partea Panasonic, companie care a mai donat şi 10.000 de lanterne,
împreună cu 500.000 de baterii. Printre marile companii care au
donat sume de bani se numără Canon, Panasonic şi
Sony, iar NEC, Kyocera şi Epson au donat calculatoare,
echipamente de telecomunicaţii şi IT.
Japonia nu a scăpat încă de cutremure. Numeroase replici cu
magnitudini de peste 6 grade Richter se produc aproape zilnic iar
seismologii au dat chiar
un avertisment ce anunţă iminenţa unui nou cutremur cu
magnitudine mai mare de 7 grade Richter, al cărui epicentru este
poziţionat tot pe fundul oceanului, într-o regiune apropiată de
epicentrul seismului din 11 martie. Situaţia centralei nucleare
Fukushima Daiichi rămâne la fel de incertă, iar
accidentul nuclear clasat la nivelul 6 din 7 pe scara
INES a agenţiei internaţionale de energie atomică,
este la doar un pas de severitatea accidentului de la
Cernobîl.