Dronele interzise în România – ordinul Ministerului Transporturilor

Vă aduceţi aminte de dronele Parrot AR.Drone, ce puteau fi controlate cu ajutorul smartphone-ului? Utilizarea lor în ţara noastră a devenit ilegală începând cu data de 21 ianuarie 2014. Alături de ele, o serie întreagă de „aparate de zbor fără pilot” nu mai pot fi operate fără aprobare de la Autoritatea Aeronautică Civilă din România, adică Romatsa. Zborurile sunt limitate ca şi distanţă, altitudine şi locaţie, iar cererile trebuie trimise cu cel puţin 45 de zile înaintea zborului. Cu alte cuvinte, zborul cu o dronă Parrot în parc trebuie aprobat de aceeaşi instituţie ce monitorizează cursele aeriene.

Ce nu înţelegem … interzicem

Poate că am început puţin cam dur acest material, însă ordinul semnat de secretarul de stat Constantin Matei din Ministerul Transporturilor este extrem de restrictiv şi nu se bazează pe un studiu sau un bilanţ al unor accidente. În preambulul ordinului este menţionat faptul că Uniunea Europeană va finaliza abia în 2016 pachetul de reglementări pentru aeronavele civile cu masa mai mare de 150 kg. Cum utilizarea celor mai uşoare de 150 kg cade în sarcina statelor membre ale Uniunii Europene, Ministerul Transporturilor din România le-a interzis. Poate că acesta este un termen dur, dar cum altfel poţi să descrii condiţiile de utilizare din acest ordin?

Pentru a clarifica lucrurile, atunci când ne referim la drone în acest material, nu vorbim despre aparatele de zbor militare, folosite în multe conflicte de pe glob. Ne gândim la aparate de zbor de mici dimensiuni, disponibile în magazine, ce pot fi achiziţionate de către civili în scopuri recreaţionale sau utilitare. Vorbim în mod special de aparate de zbor cu patru sau mai multe elice, stabilizate de un giroscop şi un microcontroller. Ele pot fi dotate cu cameră foto/video integrată sau ataşabilă. Drona de la Parrot testată de noi avea două camere video, ce puteau fi folosite pentru navigare atunci când ea nu se mai afla în raza vizuală a utilizatorului.

Deşi orice dronă poate fi modificată pentru a servi altor scopuri decât cele pentru care a fost concepută, acest lucru este valabil şi pentru alte dispozitive/vehicule. Într-un sens, o dronă este foarte asemănătoare cu o maşină teleghidată, un elicopter sau un avion cu radiocomandă sau un robot cu şenile. Toate aceste jucării/vehicule pot veni în diverse forme sau dimensiuni. Ordinul nr. 8/2014, menţionat mai sus, se aplică oricărui aparat de zbor motorizat, fără pilot, cu greutate mai mică sau egală cu 150 kg.

Utilizarea dronelor

Sunt de acord că trebuie să existe anumite reguli de utilizare, deoarece o dronă cu o anumită greutate poate fi periculoasă în cazul în care cade de la o înălţime mare. Dronele cumpărate doar pentru joacă au însă o greutate redusă. Ele sunt construite din materiale uşoare şi au nevoie de o baterie mică. Pe de altă parte, dronele folosite pentru filmări profesionale sunt ceva mai mari şi mai grele. Ele pot zbura la înălţimi mai mari de 100 m. Sunt multe clipuri pe YouTube cu drone modificate ce pot zbura deasupra plafonului de nori. Şi unele mai pică. Aşa că înţeleg de ce dronele ar trebui folosite în zone nelocuite, la altitudini mici. Nu înţeleg însă de ce trebuie să cer o autorizaţie de zbor cu 45 de zile în prealabil, autorizaţie ce poate fi primită sau nu. Mai mult, dacă ai de făcut vreo filmare, nu poţi anticipa vremea cu o lună şi jumătate înainte.

Înţeleg de asemenea nevoia „înmatriculării” dronelor. Cineva trebui să fie responsabil pentru utilizarea lor, iar asigurarea vine la pachet. Din păcate, aceste prevederi pot întârzia prin birocraţia aferentă utilizarea dronei. Mi-a plăcut faptul că dronele de mici dimensiuni, cu greutate mai mică de 1 kg, au fost excluse din prevederile legii, însă cu o condiţie foarte importantă. Ele nu trebuie să fie dotate cu aparatură de filmare sau transmisie de date. Cuiva îi este teamă că aceste gadgeturi ar putea fi folosite pentru monitorizări neoficiale.

Un ordin prost gândit

Un ordin ce interzice folosirea unor jucării, ce se vând de ceva timp în ţara noastră, nu este un ordin bine gândit. Parrot AR.Drone şi alte dispozitive similare sunt jucării atunci când sunt cumpărate din magazine. Nu sunt echipamente de spionaj, de doborâre a altor aeronave sau de transportat explozibil. Cine susţine altceva ar trebui să facă bine să interzică şi autovehiculele. Ele pot fi mult mai periculoase dacă cineva vrea să le umple cu explozibil. Se poate spune că oficialii Ministerului Transporturilor au fost drăguţi că nu au interzis şi cluburile de aeromodelism. Probabil că acest ordin va avea ca efect înfiinţarea mai multor cluburi, formate din pasionaţi de drone sau pur şi simplu din părinţi ce vor să-l lase pe cel mic să piloteze un astfel de gadget.

La final le transmitem oficialilor din Ministerul Transporturilor că apreciem grija lor faţă de pericolele la care suntem expuşi din partea dronelor. Credem însă că ne vom simţi mai bine dacă am şti că CFR nu mai are pierderi atât de mari în fiecare an sau că drumurile din România sunt modernizate mai repede şi mai eficient. De asemenea, sperăm că acest ordin nu a venit în urma filmării cu o dronă a unei autostrăzi neterminate.