În trend: Cloud Computing

Companiile implicate
Amazon. O ştiţi, compania din spatele potentului retailer online Amazon.com. Ceea ce nu prea se cunoaşte despre ea este că dincolo de specificul amintit, vânzarea pe net de cărţi şi diverse alte produse, Amazon pune mare preţ pe dezvoltarea şi aplicarea de noi tehnologii. Totodată Amazon este unul dintre pionerii Cloud Computing-ului, întrând în acest joc în urmă cu doi ani. Iar ca provider de servicii de acest tip, sub brandul Amazon Web Services (AWS), oferă patru actualmente. Primul lansat, denumit Simple Storage Service sau S3 asigură clienţilor spaţiu de stocare teoretic nelimitat la preţul de 0,15 USD per Gigabyte. Elastic Compute Cloud sau EC2 este un serviciu online care oferă putere de calcul, de procesare. Altfel spus, eşti o companie/dezvoltator de soft care nu dispune de un supercomputer, dar are nevoie de unul pentru a finaliza o aplicaţie ori a pune la treabă una extrem de complexă. Ei bine, pentru 10-80 de cenţi pe oră, în funcţie de configuraţia „supercomputerului virtual” poţi rezolva problema. Simple Queuing Service şi SimpleDB sunt cele mai recente servicii Cloud Computing din portofoliul Amazon, ultimul se ocupă de gestionarea bazelor de date.

Deşi AWS este o alternativă de business la magazinul virtual al Amazon, aceasta s-a născut tocmai din sumele enorme investite anterior de companie în tehnologii pentru partea de retail online.
Google. Unul dintre cei mai aprigi promotori ai ideii de Cloud Computing, aşa cum era şi firesc. Deţine o infrastructură de invidiat, iar potenţialul de dezvoltare este oricum uriaş, dat fiind numărul internauţilor ce folosesc zilnic motorul de căutare. Google a intuit că în jurul search-engine-ului poate construi o superafacere prin oferirea de diverse alte servicii web. În aprilie a lansat Google App Engine, un serviciu online pentru dezvoltatorii de software. Stocarea aplicaţiilor dezvoltate este gratuită în limita a 500MB, iar preţul pe timpul de procesare („CPU core hour”) variază între 10 şi 12 cenţi USD. Fiecare GB în plus pentru stocarea de date costă 15-18 cenţi.

Tot de Cloud Computing ţine şi cunoscutul Google Apps care se adresează utilzatorilor de rând, prin aplicaţii de editare de text, foi de calcul şi prezentări – o alternativă la suita de aplicaţii (offline) Office a Microsoft. Preţul MS Office costă până în 500 USD per utilizator, iar serviciul Google Apps este utilizabil gratuit, deşi o variantă premium este disponibilă contracost, abonamentul anual fiind de 50 USD per utilizator. Face Google bani din Cloud Computing? Mai mult ca sigur. Are peste jumătate de milion de organizaţii abonate la Apps, printre care giganţi precum General Electric şi, din industria bunurilor de consum Procter & Gamble. Alte 10 milioane sunt utilizatori obişnuiţi (studenţi, angajaţi ai companiilor mici etc.), oameni care utilizează în principiu gratuit Google Apps. Fireşte că aplicaţiile web de editare office ale Google nu sunt comparabile cu cele ale suitei de la Microsoft. Însă atrag prin simplitatea utilizării şi în special prin faptul că permit munca colaborativă, de la distanţă: utilizatori din locaţii diferite pot edita acelaşi document, deodată ori la intervale diferite, via Internet.

N-am auzit până acum de Salesforce, dar se pare că avem de-a face cu cea mai  pasionată companie de Cloud Computing. Este una dintre furnizorii de top de software distribuit sub formă de servicii (Software as a Service sau SaaS). Are 1,1 milioane de utilizatori şi o inrastructură interesant gândită şi – de presupus – eficientă: în loc ca serverele/resursele IT să fie dedicate per client, acestea sunt partajate între clienţi.Veniturile Salesforce din primul trimestru al anului au fost de 248 milioane de dolari, în creştere cu 53% faţă de perioada similară din 2007. Astfel, Salesforce are şanse să primească la finele anului titulatura de "prima companie de un miliard de dolari cu venituri generate aproape integral din Cloud Computing".

Sun Microsystems, o companie care ne-a oferit destule beneficii pentru care nu plătim (platforma Java, OpenOffice) are ca business central dezvoltarea de servere performante şi ultrafiabile. În urmă cu 20 de ani, John Gage, unul dintre cofondatori anticipa ceea ce acum se transformă treptat în realitate prin Cloud Computing, prin expresia "reţeaua este computerul". Ei bine, de o vreme Sun Microsystems derulează în acest sens două proiecte: unul de găzduire pentru servicii web numit Caroline, respectiv Network.com – o reţea ce pune la dispoziţia clienţilor posibilităţi de creare, sharing şi utilizare de aplicaţii web.

ORACLE, rivalul SAP pe piaţa soft-urilor pentru segmentul enterprise. Prima tentativă de model de business pe o abordare tipică Cloud Computing datează din 1998, cu Oracle Business OnLine. Serviciul web era o extensie la softul (offline) dezvoltat de Oracle. În 2005 compania americană achiziţionează Siebel Systems pentru 5,8 miliarde USD. Acesta este momentul de start pentru o afacere serioasă de tip Cloud Computing a Oracle prin oferirea unei soluţii CRM online pe baza software-ului Siebel On Demand şi a bazei de date Oracle. Oracle On Demand a generat venituri de 174 milioane de dolari  în primul trimestru al acestui an şi se aşteaptă să ajungă la 700 milioane până la finele anului. Chiar dacă procentual serviciul On Demand aduce doar 3% din venituri, creşte mai repede decât oricare alt business Oracle şi are 3,6 milioane de utilizatori.

Alte companii
IBM a intrat pe piaţă anul trecut cu Blue Cloud. Serviciul oferă clienţilor enterprise servere virtuale pe Linux şi software de management. IBM este avantajată de expertiza în realizarea, întreţinerea şi operarea de sisteme de calcul de ‘dimensiuni’ impresionante, de genul celor necesare infrastructurilor Cloud Computing.

Microsoft oferă de ceva timp aplicaţii online pentru utilizatori obişnuiţi prin serviciile Windows Live, Office Live sau Xbox Live. De anul acesta va miza şi pe clienţi din rândul firmelor mici şi mijlocii prin lansarea serviciilor web Dynamics CRM Online, Exchange Online, Office Communications Online şi SharePoint Online. În aşteptarea lansării lor, s-au abonat deja câteva companii cu nume sonore: Autodesk, Blockbuster, Energizer şi Coca Cola. 

Investiţii şi parteneriate majore pentru Cloud Computing

International Business Machines (IBM) pune la bătaie 400 de milioane de dolari în centre de date situate în Statele Unite şi Japonia. 360 de milioane de dolari din total vor fi investite doar pentru îmbunătăţirea locaţiilor existente, iar restul de 40 de milioane vor fi folosite pentru cumpărarea de echipamente noi. De altfel, 95% dintre echipamentele din data centerele actuale vor fi reutilizate. Lucrările de modernizare vor fi finalizate în 2009 şi, potrivit IBM, în momentul respectiv respectiva infrastructură informatică va avea performanţe cu peste 50% mai mari decât media industriei de profil.Tot în 2009 IBM va avea nouă centre dedicate cloud computingului, interconectate.

În acelaşi timp, Yahoo, Intel şi Hewlett Packard au anunţat o alianţă pentru dezvoltarea şi promovarea cloud computing-ului. În scopuri de R&D, cele trei companii au semnat contracte de colaborare şi cu diverse centre universitare.
Google s-a împrietenit cu IBM şi cu Salesforce.com. Între primii doi relaţia se axează pe promovarea în mediul universitar (studenţi, cercetători), iar la nivel tehnic, pe unirea într-un "nor" comun al servelor şi tehnologiilor de care dispun IBM şi Google. În schimb, colaborarea Google – Salesforce constă în integrarea/interoperabilitatea unor servicii Cloud Computing din portofoliul celor doi (în primă fază, Salesforce CRM şi Google Apps).  Legat de investiţiile recente ale Google, gigantul pompat câte 600 de milioane de dolari per locaţie, în construirea de noi centre de date, în Iowa, Oregon, Carolina de Sud şi de Nord – SUA.

Oracle construieşte de-asemenea o "fermă de servere" pentru Cloud Computing, pe o suprafaţă de 18.600 mp din Utah, investiţia iniţială fiind de 285 milioane USD.
Şi Microsoft s-a apucat să investească masiv în construirea unor centre de date în Illinois, Texas şi Washington, iar pe continentul european în Dublin – Irlanda.

Banii pentru care se bat trendsetterii

Un studiu recent al companiei de analiză Gartner indică faptul că fenomenul Cloud Computing are un impact major asupra industriei IT din prezent şi din următorii câţiva ani. Inovaţiile tehnologice menite să susţină noile tendinţe din lumea software, respectiv schimbarea hardware-ului învechit sunt printre principalele motive care vor conduce la o reîmprospătare a întregii industrii. Analiştii Gartner au obervat că „organizaţiile se află într-o perioadă de  tranziţie de la hardware şi software deţinut de companie la modelul de utilizare a acestora ca servicii cu plata în funcţie de utilizare.

Semnificaţia aceste constatări este că această tranziţie va avea un impact asupra industriei, manifestat în diverse moduri – de pildă, printr-o creştere dramatică a a afacerilor din anumite sectoare IT, respectiv reducerea semnificativă în altele. În general, schimbările acestea (referire la trecerea pe Cloud Computing – nr.) vor  creşte eficienţa şi presupunem că presiunea lor asupra creşterii pieţei IT va fi zero.” Asta se traduce cam aşa: din punct de vedere financiar industria IT îşi continuă creştea fără fluctuaţii notabile, doar că unele sectoare vor avea de pierdut, altele dimpotrivă de câştigat.

Potrivit Gartner, cheltuielile totale în industria IT pe 2007 au fost de 3,151 mii de miliarde de dolari, iar în 2008 se aşteaptă ca acestea să fie mai mari cu 10% (peste 3,4 trilioane). Creşterea de 10% este prognozată pentru 2008 şi pentru industria de software, care va ajunge în 2008 la 196 miliarde USD, faţă de 178 de miliarde anul trecut; pentru 2009 creşterea va fi mai mică, de 8% (211 miliarde USD). Industria de servicii, care se află în strânsă dependenţă de cea a software-ului merge înainte tot cu 10%, de la 748 miliarde de dolari în 2007 la 819 miliarde în 2008 şi va ajunge la 872 în 2009.

Cloud Computing – marcă înregistrată?!

Unul dintre cei mai importanţi producători de computere, compania Dell, s-a arătat interesat de acest termen înaintând în martie 2007 o solicitare de înregistrare a denumirii. Pe 6 august, după ce în prealabil solicitarea fusese aprobată, oficiul de patente din SUA a respins cererea DELL.