Invizibilitatea, încă un pas în direcţia potrivită

Invizibilitatea
este o problemă care îi macină tare pe oamenii de ştiinţă. Aproape
la fel de tare precum conceptele de teleportare sau călătorie în
timp. Dacă acestea din urmă nu pot fi demonstrate decât într-un
spaţiu abstract, cu omul invizibil ne-am putea întâlni mai
repede decât ne aşteptam şi nu într-o ficţiune prezentată
pe marile ecrane ci în realitate. Nemţii şi englezii şi-au unit
forţele şi au reuşit să conceapă o manta specială care
poate ascunde obiectele de orice privire, fie ea a unui om
sau a unui animal.

Aşa-numitul „material al invizibilităţii” este constituit din
nanolentile ce au dimensiuni mai mici decât a mia
parte dintr-un milimetru. Proprietatea lor este aceea de a
devia undele luminoase.

Încă nu s-a ajuns la performanţa de a ascunde oameni, dar
cercetătorii englezi şi germani au reuşit totuşi să facă
invizibilă o protuberanţă de pe o suprafaţă de
aur.

Şi americanii au planuri ca să devină într-o bună zi nevăzuţi,
iar
din câte vedem tehnologia lor este
asemănătoare.