Folosite ca instrumente pentru supraveghere aeriană, aeromodele şi chiar jucării controlate de la distanţă, vehiculele de zbor fără pilot ar putea explora în viitorul nu prea îndepărtat şi planeta Marte, completând datele colectate la sol de vehicule robotizate cu imagini detaliate ale peisajului marţian, analize ale compoziţiei atmosferice şi informaţii care să ajute identificarea unor zone favorabile pentru trimiterea unui echipaj uman.
Fiind la prima încercare de acest gen, NASA nu ia în considerare un aparat de zbor foarte sofisticat. În schimb, prototipul botezat Prandtl-m (acronim pentru Preliminary Research Aerodynamic Design to Land on Mars), va fi un planor cu anvergură a aripilor de 60 cm şi greutate de 1.18 Kg (450 grame sub gravitaţia marţiană).
Pornind de la o altitudine de 600 metri, dispozitivul de zbor va acoperi o distanţă de aproximativ 32 km, transmiţând informaţii unui satelit aflat pe orbita planetei roşii.
Până la lansarea propusă pentru anii 2022 – 2024, prototipul finalizat în a doua parte a acestui an va fi testat în atmosfera terestră, echipat cu camere video sau senzori pentru studierea radiaţiei la mare altitudine. În loc de rachete, NASA va aduce planorul la marginea atmosferei terestre folosind baloane meteorologice. Un al doilea zbor programat pentru anul 2016 va simula paraşutarea planorului Prandtl-m dintr-un satelit CubeSat, urmată de un zbor către pământ cu o durată de aproximativ 5 ore.
Deşi este văzut ca un important prim pas, trimiterea unui aparat de zbor autonom în atmosfera planetei Marte nu indică neapărat planuri pentru misiuni cu echipaj uman în viitorul apropiat, costul şi provocările legate de transportul şi aducerea echipajului înapoi pe Pâmânt fiind incomparabil mai mari.