Poate inteligența artificială înlocui medicii? Modelele avansate dau semne de limitări cognitive

De-a lungul anilor, inteligența artificială a fost văzută ca un potențial salvator al sistemului medical, capabilă să revoluționeze diagnosticul și tratamentul pacienților.

Cu toate acestea, un studiu recent publicat în The BMJ, o publicație medicală de renume, vine cu o perspectivă neașteptată: modelele de inteligență artificială pot suferi de deficiențe cognitive similare cu cele ale demenței în stadii incipiente la oameni.

Testele cognitive și inteligența artificială

Cercetătorii au evaluat cele mai avansate modele AI, precum ChatGPT 4 și 4o, Claude 3.5 și Gemini 1 și 1.5, folosind testul Montreal Cognitive Assessment (MoCA).

Acesta este folosit de obicei pentru a detecta deficiențe cognitive la pacienții vârstnici și măsoară abilități precum atenția, memoria, limbajul, și funcțiile vizual-spațiale. Scorul maxim este de 30 de puncte, iar un rezultat de cel puțin 26 este considerat normal.

Rezultatele au fost interesante: ChatGPT 4o a obținut cel mai bun scor, 26/30, urmat de alte modele care s-au apropiat, dar nu au atins pragul normal. În schimb, Gemini 1 a obținut doar 16 puncte, sugerând limitări serioase în anumite arii.

Unde „eșuează” inteligența artificială?

Testele vizual-spațiale și funcțiile executive s-au dovedit a fi cele mai grele pentru AI. Spre exemplu, sarcini precum desenarea unui ceas care să indice ora 10:11 sau conectarea unor litere și cifre în ordine crescătoare au fost duse la capăt nesatisfăcător.

Deși modelele au funcționat bine în sarcini ce implicau atenție, limbaj și raționament de bază, acestea au întâmpinat dificultăți la testele de memorare întârziată și nu au demonstrat empatie.

Spre exemplu, când li s-a arătat o imagine cu un copil gata-gata să cadă, niciun model nu a reușit să identifice situația ca fiind periculoasă, un detaliu pe care un medic uman l-ar fi sesizat pe loc.

Ce înseamnă asta pentru viitorul AI în medicină?

Deși modelele ce folosesc inteligența artificială excelează în diagnosticarea unor condiții medicale, limitările lor în a înțelege situații complexe și în a demonstra empatie sunt clar niște bariere mari.

Autorii studiului subliniază că deficiențele în funcțiile executive și vizual-spațiale ar putea împiedica utilizarea pe scară largă a AI în setări medicale critice.

Mai mult, performanța mai slabă a versiunilor mai vechi ale acestor modele aduce în discuție o analogie interesantă: AI-ul ar putea experimenta un fel de „declin cognitiv” odată cu trecerea timpului sau cu îmbătrânirea tehnologiei.

Inteligența artificială: Doctor sau pacient?

Concluzia cercetătorilor este una la fel de ironică pe cât este de serioasă: departe de a înlocui neurologii, modelele AI ar putea deveni „pacienți virtuali” care manifestă semne de declin cognitiv.