Motoarele cu reacţie sunt bune, însă vitezele oferite, în mod special pentru aplicaţiile civile, au ajuns să fie considerate depăşite în „era vitezei”. Rachetele, pe de altă parte, pot să depăşească de 25 de ori viteza sunetului, însă au nevoie de rezervoare imense de oxigen şi sunt mult prea scumpe. În încercarea de-a găsi o soluţie intermediară care să fie implementată în aplicaţii militare sau civile, Boeing tatonează terenul scramjet-urilor, sau al motoarelor ramjet supersonice.
Un motor ramjet, în comparaţie cu unul cu reacţie, este mult mai simplu şi se bazează pe viteza de deplasare pentru a introduce aer comprimat în camera de ardere. El nu are nevoie de elicele unui motor de avion obişnuit şi este astfel mult mai simplu de construit şi întreţinut. Dezavantajul său principal este că devine eficient doar cânt aparatul de zbor ajunge la Mach 3 şi îl poate propulsa doar până la Mach 5. Într-un motor scramjet (supersonic combustion ramjet) aerul are un flux supersonic şi aparatul de zbor ar putea atinge viteze ce variază între Mach 12 şi Mach 24.
Boeing doreşte să testeze teritorul vitezelor supersonice mai mari din dorinţa de-a obţine aplicaţii militare sau civile pentru motoarele scramjet. În teorie, aceste motoare ar putea fi o metodă alternativă de-a lansa rachete pe orbită sau ar putea scurta enorm distanţele pentru avioane cu pasageri. Boeing X-51A este un prototip de aparat de zbor fără pilot care foloseşte motoare scramjet şi care va avea zborul inaugural în luna decembrie a acestui an. Pentru ca motorul scramjet să intre în acţiune, un motor de rachetă va propulsa iniţial aparatul o viteză mai mare de Mach 4.
Se estimează că la viteza maximă, Boeing X-51A va parcurge aproape 650 de km în cinci minute. Ca toate testele de acest fel, aparatul de zbor nu va fi recuperat, ci se va prăbuşi în oceanul Pacific. Dacă proiectul va fi un succes, se doreşte crearea unui aparat de zbor cu motoare scramjet care să ducă pe orbit Pământului câţiva astronauţi şi chiar o mică încărcătură.