Vedem lumina soarelui în fiecare zi, dar, cum arată de fapt soarele văzut de aproape? NASA oferă răspunsul.
Deși pare greu de crezut, Soarele a cărui lumină ne animă fiecare zi cu este cu nimic diferit de oricare dintre stelele de pe cerul nopții. Privită de aproape, cea mai apropiată stea de Pământ devine cu adevărat interesantă.
Imaginile obținute folosind telescopul High-Resolution Coronal Imager (Hi-C) și analizare de colaboratori ai NASA arată structuri de pe suprafața Soarelui cu dimensiuni începând de la 70 km, sau 0.01% din suprafața stelei noastre.
Hi-C a produs imagini cu cea mai înaltă rezoluție luate vreodată din atmosfera Soarelui, oferind astronomilor o mai bună înțelegere a modului în care atmosfera magnetizată a Soarelui există și din ce este alcătuită. Folosim expresia „magnetizată”, deoarece tocmai efectul de magnetism este responsabil cu manifestarea trăsăturilor observabile la suprafața soarelui, altfel, lipsită de trăsături fixe comparabile geografiei terestre.
Până acum, astronomii au vizionat steaua noastră cea mai apropiată în „rezoluția standard”, în timp ce calitatea excepțională a datelor furnizate de telescopul Hi-C ne permite să cercetăm un petic de Soare în „definiție ultra-înaltă” pentru prima dată.
Gândiți-vă astfel: dacă urmăriți un meci de fotbal la televizor în definiție standard, terenul de fotbal pare verde și uniform. Urmăriți același joc în ultra-HD, iar firele de iarbă pot fi deosebite individual – și asta putem vedea cu imaginile Hi-C. Vizionăm părțile componente care alcătuiesc atmosfera stelei.
Înainte ca imaginile Hi-C să afișeze detaliat atmosfera Soarelui, anumite părți apăreau întunecate sau în mare parte lipsite de detalii. Astfel, noile imagini arată stratul exterior al Soarelui este conturat în fire magnetice extrem de fine, condensând plasmă extrem de fierbinte emanată din măruntaiele stelei, atingând temperaturi de până la un milion de grade.
Fiecare șuviță observată are în jur de 500 km lățime, gaze fierbinți și cu o anume sarcină electrică curgând în interiorul lor. Mecanismul fizic exact care creează aceste conducte fierbinți răspândite pe întreaga suprafață a soarelui nu este clar, cercetătorii concentrându-și acum eforturile pe a înțelege cum sunt formate și cum prezența lor ne ajută să înțelegem erupția luminoasă și a furtunilor solare care ar putea afecta viața pe Pământ.