Steve Jobs – NeXT şi Pixar

Steve Jobs a părăsit compania Apple în 1985, după un conflict cu John Sculley, pe care chiar el îl recrutase. Demisia a venit în toamnă, însă până la finele anului Steve înfiinţase o nouă companie.

NeXT

Despre începuturile NeXT, Steve Jobs spunea: „Presiunea succesului a fost înlocuită de uşurinţa de-a fi din nou la început de drum, de-a fi uşor nesigur în legătură cu se întâmplă în jur. Asta m-a eliberat şi m-a făcut să intru într-una din cele mai creative perioade din viaţa mea.”

NeXT a fost înfiinţată cu 7 milioane de dolari din buzunarul lui Steve Jobs, însă după un an, el rămâne fără fonduri. Fără a avea un produs pe piaţă, vizionarul plecat de la Apple este nevoit să apeleze la investitori. Prima staţie de lucru a fost lansată de-abia în 1990, după ce prototipuri au fost prezentate în 1988, iar câteva versiuni beta au fost distribuite în 1989.

NeXT Computer

Aceasta a fost denumirea primului calculator creat de NeXT. Steve Jobs a decis în 1986 că vrea să construiască atât software-ul, cât şi hardware-ul noului computer. Această filosofie a fost preluată şi de Apple şi a funcţionat până acum câţiva ani, când s-a făcut trecerea la procesoare Intel.

Să revenim la NeXT Computer, un calculator care ar fi trebuit iniţial să fie accesibil şi orientat spre mediul academic. Produsul final costa 9.999 $ şi nu era nici pe departe accesibil. El a reprezentat însă un pas înainte şi a venit atât cu un software avansat, cât şi cu o construcţie revoluţionară. Carcasa neagră din magneziu a făcut furori la vremea ei, iar sistemul de operare NeXTSTEP era foarte avansat. Aşa cum puteţi vedea şi în imagini, el oferea o interfaţă grafică bazată pe ferestre.

NeXT Computer a fost primul calculator care a integrat un disc magneto-optic. Pentru cei care nu sunt familiari cu tehnologia, MiniDisk-urile de la Sony sunt magneto-optice. Disc-ul din NeXT Computer avea 256 MB, iar memoria RAM putea fi mărită de la 8 MB la 64 MB. Procesorul era Motorola 68030 şi rula la 25 MHz. Ecranul de 17″ monocrom avea o rezoluţie de 1120×832 pixeli. Pentru comparaţie, un PC obişnuit din 1989 avea între 640 KB şi 4 MB RAM, un ecran monocrom cu rezoluţia de 720×348 pixeli şi un HDD de 10-20 MB.

După NeXT Computer a urmat NeXTcube şi NeXTstation. Acestea au introdus printre altele interfaţa grafică color şi procesorul dedicat pentru grafică. În total, au fost vândute 50.000 de sisteme NeXT. Sistemul de operare NeXTSTEP a stat la baza dezvolzării ulterioare a lui Mac OS X, după ce Apple a cumpărat NeXT.

Cât de importante au fost calculatoarele NeXT? Primul server World Wide Web a fost creat pe un NeXT Computer de către Sir Timothy Berners-Lee. La începutul anilor ’90, John Carmack a folosit un NeXTcube pentru a crea două din jocurile care au făcut istorie: Wolfenstein 3D şi Doom.

În 1994, compania NeXT a intrat pe profit după ce a trecut de la construcţia de calculatoare al dezvoltarea de software. NeXT împreună cu Sun Microsystems au creat sistemul de operare OpenStep. De asemenea, compania a creat şi WebObjects, o platformă pentru aplicaţii web dinamice. La acea vreme, au folosit-o, însă în zielele noastre o mai întâlnim doar magazinul la iTunes Store şi pe site-ul Apple.

Achiziţia NeXT

Prestigiul NeXT a crescut şi, odată cu el, valoarea companiei. Apple a anunţat pe 20 decembrie 1996 decizia de-a cumpăra NeXT. Preţul? Apple a plătit nu mai puţin de 429 milioane de $ şi 1,5 milioane de acţiuni. Acestea din urmă au ajuns la Steve Jobs. Motivul principal al achiziţiei a fost folosirea sistemului de operare adus de NeXT în locul lui Mac OS. Steve Jobs a ajuns astfel înapoi la Apple, însă poziţia sa iniţială a fost de consultant.

CEO-ul Apple, Gil Amelio a fost demis, iar Steve Jobs a fost numit CEO interimar pe 4 iulie 1997. De-abia în anul 2000, interimatul se transformă în permanenţă, iar Steve glumeşte că se obişnuise cu titlul de iCEO.

Pixar

Este poate greu de crezut că numele lui Steve Jobs este legat de lungmetraje de animaţi precum Monsters, Inc., Finding Nemo, Ratatouille şi WALL-E. Cea au în comun acestea? Au fost create de Disney şi Pixar. Steve Jobs este unul din fondatorii studioului de animaţie Pixar.

Pixar şi-a început existenţa sub numele de Graphics Group, o parte a diviziei computerizate din cadrul Lucasfilm. Steve Jobs i-a plătit în 1986 lui George Lucas 5 milioane de dolari pentru grup şi a investit aceeaşi sumă în noua companie. Iniţial, Pixar a construit Pixar Image Computer, o maşină foarte scumpă ce putea fi folosită pentru design. Ea a fost vândută agenţiilor guvernamentale şi spitalelor pentru diverse aplicaţii. Din păcate, vânzările au fost foarte scăzute.

Una din companiile care au cumpărat un Pixar Image Computer a fost Disney. Ei o foloseau procesarea imaginilor 2D din filmele de animaţie. Dacă vânzarea de calculatoare nu a prins foarte bine, John Lasseter, unul din angajaţii Pixar, a creat un departament care s-a ocupat de realizarea mai multor spoturi publicitare 3D. În 1990, Steve Jobs vinde divizia de hardware şi se focalizează pe producţia de materiale video.

În felul acesta, Pixar ajunge să încheie un contract de 26 milioane $ cu Disney. Studioul urma să producă trei filme de animaţie de lungmetraj, primul fiind Toy Story. Chiar şi aşa, compania pierdea bani şi în 1994, Steve Jobs contempla ideea de-a o vinde. Printre potenţialii cumpărători se număra la vremea aceea Microsoft. Filmul Toy Story a fost un succes uriaş, iar Pixar a ajuns să fie cotată la bursă în 1995.

Succesul Pixar se poate număra şi prin faptul că opt din cele 12 lungmetraje au fost nominalizate la Oscar pentru cel mai bun film de animaţie, iar şase au câştigat distincţia (Finding Nemo, The Incredibles, Ratatouille, WALL-E, Up şi Toy Story 3).

Pixar a fost cumpărată de Disney în 2006 pentru suma colosală de 7,4 miliarde de dolari. Tranzacţia s-a efectuat folosind acţiuni Disney, iar Steve Jobs, acţionar majoritar cu 50,1% la Pixar a ajuns cel mai important acţionar individual la Disney cu aproximativ 7%.

Mai multe despre revenirea lui Steve Jobs la Apple şi apariţia iPod-ului şi iPhone-ului veţi putea citi într-un viitor articol.