Atunci când vă povesteam de Virgin Galactic SpaceShipTwo, vă spuneam că mai sunt şi alte proiecte în desfăşurare. Astăzi vă prezentăm pe scurt versiunea celor de la XCOR, aparatul de zbor cu două locuri Linx. XCOR se poate spune că nu are ambiţii la fel de mari ca Virgin Galactic. Ei vor duce câte o singură persoană spre spaţiul cosmic, dar cu posibilitatea de a repeta experienţa de mai multe ori pe zi. În afară de numărul mai mic de pasageri ai micii navete, există şi alte limitări în comparaţie cu programul SpaceShipTwo.
Linx va atinge o altitudine maximă de 61 km, comparativ cu cei 110 km la care a ajuns în teste SpaceShipTwo. Din acest motiv, turistul spaţial nu va experimenta la maximum efectul de imponderabilitate. De asemenea, cabina din imagini nu cred că oferă spaţiu de manevră în cazul decuplării centurilor de siguranţă. Dacă SpaceShipTwo se putea compara cu un autobuz spaţial, Linx este mai mult o maşină sport cu două locuri. Comparaţia este fondată şi de modul de propulsie al aparatului de zbor.
Cei de la XCOR nu s-au mai complicat cu o navă de transport intermediară. Linx decolează de pe o pistă obişnuită folosind unul sau mai multe din cele 4 motoare de rachetă de care dispune. Imediat după decolare începe urcarea vertiginoasă, cu viteze de până la 2 Mach. Motoarele sunt oprite la altitudinea de 42 km, iar inerţia va purta mica rachetă-avion până la altitudinea maximă de 61 km. Plimbarea printre stele va dura mai puţin de 5 minute, după care va începe drumul de întoarcere. Constructorii preconizează acceleraţii de maxime de 4 G la coborâre. Traiectoria va fi în formă de spirală, iar călătoria se va termina cu o aterizare planată.
Timpul total al excursiei este de 30 de minute. Repetarea zborului se poate face astfel de mai multe ori în aceeaşi zi. Interesant sau nu, XCOR nu va vinde bilete în mod direct, ci va apela la agenţii de turism. Nu a fost precizat însă nici măcar un preţ orientativ. Aparatul de zbor este încă în producţie. Pentru anul 2010 sunt programate 50 de zboruri de test. Printre cei care suportă proiectul se numără Laboratorul de Cercetări al Forţelor Aeriene ale Statelor Unite. Filmul de mai jos reprezintă o simulare 3D a zborului.