Sonos Ray review: mai mic, mai ieftin, dar deloc dezamăgitor

Compania Sonos s-a remarcat în piața audio cu ecosistemul său de dispozitive premium, oferind unele dintre cele mai performante soundbar-uri conectate la internet din piață, unele dintre cele mai performante boxe de cameră, cât și unul dintre cele mai interesante sub woofer-e. Singura problemă reală a acestor dispozitive a fost întotdeauna prețul ridicat, în comparație cu concurența. Sonos Ray dorește să fie însă soluția la această problemă, oferind cam tot ceea ce are Sonos mai bun de oferit, într-un pachet mai compact și semnificativ mai accesibil, însă, tot nu putem încadra noul soundbar în gama celor „ieftine”.

Soundbar-ul Sonos Ray reduce dimensiunile prin renunțarea la anumite capabilități mai avansate

Sonos Ray urmează filozofia de design pe care compania o are de câțiva ani, îmbinând cu succes suprafețele plate cu forme curbate la margini. Astfel, noul soundbar are atunci când este privit din față o formă dreptunghiulară cu margini foarte rotunjite, iar de sus pare să fie un trapez cu margini rotunjite. Pe partea din față avem o grilă care acoperă difuzoarele din interior, iar în centru logo-ul SONOS, totul fiind foarte plăcut, atât din punct de vedere vizual, cât și din punct de vedere al îmbinărilor.

Chiar dacă Ray este un soundbar mai ieftin din gama Sonos, acesta este în continuare destul de greu, având la interior cam tot ceea ce găsim și pe modelele mai scumpe. Nici dimensiunile nu sunt cu mult reduse față de Beam, de exemplu. Există o diferență, iar forma mai îngustă ar putea încuraja integrarea Ray în spații în care alte soundbar-uri nu ar fi avut loc. Lipsesc însă câteva difuzoare din construcția modelelor Beam sau Arc. Totuși, Ray nu prea are nevoie de acele difuzoare, care facilitau spațierea sunetului, întrucât acest model nu este compatibil cu redar Dolby Atmos, ci doar cu sunet Dolby Digital „standard”, fie stereo, fie surround.

Pe partea din spate vedem însă unde au fost făcute anumite economii. Dacă Beam și Arc se conectează prin HDMI eARC la televizoare, noul Sonos Ray folosește exclusiv un cablu TOSLINK optic. Acest lucru poate fi însă un avantaj pentru anumiți utilizatori, care și-ar fi dorit de la acele modele să folosească o astfel de conexiune. În rest, avem port-urile obișnuite de pe soundbar-urile Sonos: un port Ethernet pentru conexiune prin cablu la internet, un buton cu semnul infinitului, pentru sincronizarea cu alte dispozitive Sonos sau pentru resetare, cât și o mufă de alimentare în formă de 8, standard. Sursa de alimentare se află în interiorul boxei, deci nu va „atârna” nicio cărămidă inestetică. De altfel, acesta este și unul dintre motivele pentru care Ray este atât de greu, în ciuda dimensiunilor sale reduse.

În partea de sus există o zonă de control prin atingeri, care are și trei puncte prestabilite pentru butoane virtuale. Ai butonul play/pauză în centru și două butoane de volum în stânga și în dreapta. Totuși, dacă redarea de muzică se face direct pe boxă, glisări de la stânga la dreapta sau de la stânga la dreapta vor schimba piesa înainte sau înapoi în lista de redare. Lipsește însă butonul de microfon, întrucât Ray nu include unul, și nu poți da astfel comenzi vocale soundbar-ului.

Sonos Ray este livrat într-un pachet realizat exclusiv din carton reciclat, iar în cutie se găsesc doar lucrurile strict necesare funcționării: un cablu de alimentare, un cablu optic pentru conectarea la televizor și manualele de utilizare.

Configurarea este simplă, însă aplicația Sonos de mobil este absolut necesară

Prima configurare a lui Sonos Ray este la fel de simplă precum în cazul modelelor anterioare. Asta pentru că, deși a pierdut mufa HDMI pentru conectarea prin ARC sau eARC, soundbar-ul încă beneficiază de conectivitate la internet, fie prin cablu, fie prin Wi-Fi. Desigur, configurarea este posibilă exclusiv printr-o aplicație de mobil de iOS sau Android și, doar alături de un cont online înregistrat. Acești pași nu sunt opționali. Fără prima configurare alături de aplicație, soundbar-ul nu va funcționa.

Totuși, spre diferență de alte căști, boxe sau soundbar-uri care folosesc o aplicație de mobil, cea de la Sonos este cu adevărat utilă. Pe lângă posibilitatea de a atașa soundbar-ul de o anumită cameră „virtuală” și de a modifica diverse setări, aplicația permite conectarea la diverse servicii de streaming de muzică, pe care le poți accesa apoi direct de pe soundbar, fără să fie necesară pornirea televizorului la care este conectată.

Aplicația detectează automat boxa, asmeni conectării unor căști wireless la telefon. După un update software rapid și tutorialul de conectare la televizor, Sonos Ray permite și controlul prin intermediul unei telecomenzi de televizor cu infraroșu. Din păcate, telecomanda televizorului pe care îl folosesc în mod obișnuit, un LG OLED din gama CX, folosește o telecomandă cu Bluetooth. Astfel, pentru setarea volumului de redare al soundbar-ului nu am putut folosi telecomanda televizorului. În cazul meu, acest dezavantaj nu este atât de mare, întrucât am pus soundbar-ul pe biroul unde televizorul CX servește drept monitor, deci sunt tot timpul lângă soundbar și pot controla volumul acestuia rapid cu butoanele capacitive din partea de sus.

UPDATE: Am rezolvat și cu controlul prin telecomandă. Procesul este puțin mai complicat, dar funcționează. Din meniul televizorului Device Connections/Universal Control Settings am setat soundbar-ul Ray drept un model Pioneer. Pe modele mai vechi de televizoare LG cu un Web OS mai vechi, poți seta tipul telecomenzii (cum este explicat în tutorialul de pe site-ul Sonos). Pe modelul CX nu ai această opțiune, așa că la configurare am spus că nu funcționează apăsarea de buton de pe ecran de cinci ori, pentru a ajunge la Remote Type 6 (așa cum sugerează acest tutorial de pe reddit). Apoi am reluat configurarea telecomenzii din aplicația Sonos și am urmărit pașii, având grijă ca partea de sus a telecomenzii să fie în direcția soundbar-ului. După acești pași totul a funcționat perfect.

Această problemă nu apare și la alte soundbar-uri Sonos, întrucât acelea sunt conectate prin HDMI, iar protocolul HDMI-CEC transmite digital apăsările de butoane de pe telecomandă la soundbar. De altfel, dacă telecomanda televizorului la care este conectat Sonos Ray folosește infraroșu, aceasta poate fi folosită fără probleme cu acest model. Doar televizoarele din gamele superioare sunt afectate.

În ciuda reducerilor de costuri, Sonos Ray oferă totuși un sunet de calitate

Chiar dacă Sonos nu produce echipamente audio pentru audiofili, acest nume este asociat automat cu sisteme audio care oferă o calitate audio superioară. De la sounbar-uri scumpe precum Arc și până la boxele portabile Roam, toate dispozitivele Sonos se încadrează în anumite așteptări, pe care Sonos Ray pare să le îndeplinească.

Sigur, cei mai pretențioși ar putea să critice dispozitivele Sonos că sunt integrate într-un ecosistem închis, că nu oferă prea multe opțiuni de configurare sau că nu permit realizarea de profiluri personalizate de ascultare. Totuși, aceste dispozitive nu sunt adresate acestor clienți. Sonos este genul de dispozitiv pe care oricine poate să îl instaleze acasă fără prea mult ajutor, chiar dacă cunoștințele tehnice ale sale sunt limitate.

Astfel, majoritatea nici nu vor modifica vreun parametru din aplicația de mobil odată ce soundbar-ul a fost configurat prima dată. Iar Sonos se concentrează în special pe o experiență audio de calitate cu minimum de implicare din partea clienților.

Având experiență cu Sonos Beam din prima și a doua generație, cam știam la ce să mă aștept, însă am fost și conștient din start de faptul că Ray nu are cum să ofere un sunet la fel de puternic și de bogat precum modelul mid-range. Iar Ray a reușit cumva să îmi confirme așteptările dar și să le depășească, pe alocuri.

Implicit, Sonos Ray oferă un sunet în mare parte balansat, dar cu un bas mai pronunțat decât te-ai aștepta de la un profil plat. Totuși, basul nu poate atinge nivelul pe care l-am întâlnit cel mai recent pe Beam din generația a doua. Și este normal să fie așa. Avem de a face cu un soundbar de dimensiuni mai mici, cu mai puține difuzoare și cu un preț aproape la jumătate.

Totuși, diferența de performanță nu este atât de mare pe cât te-ai aștepta. Sonos Ray oferă în continuare un volum maxim foarte înalt și, în ciuda utilizării melodiilor de pe Spotify pentru testare, nu am întâlnit distorsiuni în redare, sau vibrații ale carcasei. Sigur, nu vei putea asculta acest soundbar la volum maxim, în primul rând din cauza vecinilor, care vor „protesta” cu siguranță după câteva minute, indiferent de ora la care decizi să asculți muzică sau să te uiți la televizor.

În al doilea rând, redarea la volum maxim confirmă încă o dată limitarea difuzoarelor lui Sonos Ray. La volum mic și mediu, frecvențele joase sunt redate bine și se fac simțite fără probleme. La volum maxim, mediile și înaltele par să acopere o mare parte din bas, ceea ce duce la o redare nebalansată la volum înalt. Acest lucru ar putea fi balansat cu un sub woofer, însă pentru cei care cumpără modelul Ray, probabil că Sonos Sub iese clar din discuție din cauza prețului. Se zvonește că va exista și un Sub Mini în viitorul apropiat, deci probabil că această problemă va fi rezolvată atunci.

Fiind un dispozitiv Sonos, Ray poate fi sincronizat pentru redare cu alte dispozitive Sonos din aceeași cameră sau din camere diferite. Dacă ai câte un Sonos în fiecare cameră, poți asculta aceeași melodie simultan peste tot prin conectarea lor împreună. De asemenea, această inter conectivitate deschide calea către alte posibilități, precum realizarea de sisteme audio surround folosind mai multe dispozitive Sonos împreună.

Pentru Sonos Ray, compania propune utilizarea a două boxe de cameră Sonos One pentru canalele din spate pentru realizarea unui sistem surround pentru televizor. Pot vedea o situație în care un utilizator de Beam sau de Arc poate folosi două soundbar-uri Ray pe post de canale surround. Soundbar-ul are două găuri cu filet pe partea din spate pentru montare pe perete, iar orientarea poate fi atât verticală, cât și orizontală. În ecosistemul Sonos, posibilitățile de conectare a boxelor între ele sunt nelimitate, iar toată ideea din spatele acestuia este că poți întotdeauna să adaugi noi boxe pe parcurs.

Personal, nu am sesizat dezavantaje ale conexiunii optice la televizor, în afară de cea care ține de configurarea mai complicată a telecomenzii televizorului meu (Magic Remote). Ba chiar cred că există și un avantaj pentru anumiți clienți. Sonos Beam și Arc beneficiază de conectivitate eARC prin HDMI, fără un port HDMI pass-through. Acest lucru înseamnă că unul dintre port-urile HDMI 2.1 ale televizorului este permanent ocupat de soundbar, renunțând astfel la un input. Pentru cei care au mai multe console sau care țin și un PC puternic conectat la televizor, ocuparea unui port HDMI 2.1 poate fi un dezavantaj. De altfel, abia de curând au început să apară televizoare cu mai mult de două port-uri HDMI 2.1. Majoritatea ofereau maximum două, dintre care unul era cel pentru eARC.

Cu Sonos Ray, poți avea toate cele patru port-uri HDMI populate cu toate consolele și dispozitivele preferate, în timp ce sunetul iese din TV separat pe conexiunea optică.

Concluzii

Sonos Ray este un soundbar foarte bun, și, în ciuda faptului că este lansat la un preț mult mai mic decât al modelelor anterioare (1.500 lei), acesta ar putea fi în continuare considerat scump de unii dintre posibilii clienți. Față de un soundbar cu preț comparabil din piață, acest model are avantajul ecosistemului Sonos și conectare la Wi-Fi pentru redare nativă, fără alte dispozitive conectate. De altfel, nici acest model nu oferă redare prin Bluetooth. Wi-Fi-ul asigură însă compatibilitate cu Apple AirPlay, putând muta sunetul de pe laptop, tabeltă sau telefon pe soundbar.

Totuși, în ciuda tuturor funcțiilor pe care le are sau nu le are, sau tipului de conexiune suportată, sunetul de calitate rămâne „semnătura” Sonos, iar Ray nu dezamăgește la acest capitol.