Cat de zgarciti sunt Larry Page si Sergey Brin?

Wi-Fi cadou?

„Sarmanii" internauti din Mountain View, California, sunt scutiti de plata abonamentului la net, pentru ca Google le-a facut cadou o intreaga retea Wi-Fi care acopera peste 90% din oras. Ce-i drept, conexiunea nu e la fel de rapida precum cea prin cablu sau fibra optica, dar tot omul (cu un computer sau telefon inzestrat cu receptor Wi-Fi) poate sa-si verifice mail-ul sau sa navigheze pe Internet nestingherit aproape oriunde s-ar plimba prin oras.

Si daca cu ocazia asta vede si niste reclame distribuite personalizat de Google, o sa moara? Sub auspiciul conexiunii gratuite, Google monitorizeaza activitatea online a fiecarui utilizator si il „bombardeaza" cu reclame tematice, scrie The Nation. Infrastructura din Mountain View a fost creata impreuna cu Earthlink. Aceasta corporatie ofera tot acolo in baza acelorasi hotspot-uri o conexiune mai rapida pentru un abonament de 20 USD pe luna, pret pentru care scapi si de reclame.

Pe site-ul Google apare si urmatorul oras tinta: San Francisco. Lucrarea urma sa se dezvolte in acelasi tandem, pentru ca pe 20 aprilie 2007, primaria orasului a semnat un contract tot cu furnizorul de solutii de networking, Earthlink.

Contractul in format PDF se gaseste aici.

Insa in august, Google a sprijinit compania Meraki, fondata acum trei ani de niste fosti studenti ai MIT, care are ca tel democratizarea accesului la internet. Ei s-au apucat sa distribuie hotspot-uri la preturi de 50 USD si 100 USD care au si functie de repetitor de semnal. Cu alte cuvinte, daca iti cumperi un asemenea echipament, dai la randul tau semnalul mai departe la blocurile vecine. Conflictul de interese cu echipa Google – Earthlink ar fi fost ca Meraki si-a inceput experimentul chiar in San Francisco.

„Misiunea lor se potriveste foarte bine cu a noastra: sa promovam competitia pe piata furnizorilor de acces la internet. Totul este sa aducem cat mai multi oameni online, pentru a le diversifica optiunile", spune Minnie Ingersoll, product manager al Google Alternative Access Team intr-un interviu pentru Technology Review.

Dupa datele furnizate de Meraki, afacerea „democratizarea net-ului" a prins mai mult sau mai putin cam in toata lumea. Intre timp, Earthlink s-a retras din afacerea San Francisco din cauza unei crize financiare si au fost nevoiti sa concedieze cam jumatate din angajati (aproximativ 900 de oameni) si sa inchida patru birouri din SUA printre care si cel din San Francisco.

Nici nu se mai punea in discutie sa investeasca aproximativ 17 milioane USD in internetizarea orasului. http://wifi.google.com; www.nytimes.com

Un urias producator de computere

Larry Page si Sergey Brin, fondatorii Google, si-au inceput afacerea reconditionand cateva com­pu­te­re gasite prin campusul universitatii.

Chiar si atunci cand au primit o investitie de 100.000 USD de la Andy Bechtolsheim, cofondatorul Sun Microsystems, s-au zgarcit sa creeze servere din cele mai ieftine componente. La acea vreme companiile care intrau in web business investeau in servere puternice, noi. La Google nu au nevoie de asa ceva, pentru ca folosesc o tehnologie denumita parallel computing.

Toate sistemele lor sunt cuplate impreuna, iar o cerinta de cautare e analizata de mai multe computere simultan. Daca „crapa" unul, raman celelalte. La fel au facut si cu baza de date a site-urilor de Internet indexate. Americanii si-au creat propriul sistem de fisiere, Google File System care prevede stocarea unui fisier pe trei computere diferite.

Daca se incearca accesarea fisierului, cel putin unul va raspunde prompt solicitarii. Exact acelasi lucru se intampla si acum, doar ca acele componente mai ieftine au evoluat si ele odata cu tehnologia, dar gigantul continua sa-si asambleze propriile computere.

In lucrarea „Web search for a planet: the Google cluster architecture", publicata de specialisti ai Google, este explicata pe indelete politica de costuri/performanta a companiei. Ei au comparat un server cu opt procesoare cu 176 de servere cu cate doua procesoare fiecare. In cele din urma, solutia aleasa de Google, costa doar de trei ori mai mult, dar ofera de 22 mai multa putere de procesare.

„Masinile se defecteaza fie daca sunt high-end sau mult mai slabe", spun oficialii Google. Nu stie nimeni cate astfel de servere a ajuns sa cuprinda infrastructura Google, care tine acest lucru in secret. Ultima cifra, de 450.000 de servere, a fost estimata de New York Times intr-un articol aparut anul trecut.

„Construiesc o sursa infor­ma­tica la o scara aproape inimaginabila. Cred ca Google e pe locul patru in topul producatorilor de com­putere din lume, dupa Dell, HP si IBM", spune Martin Reynolds, analist al Gartner, cotidianului New York Times.

Fermele de computere

Serverele se gasesc in 25 de centre imprastiate prin toata lumea, dar regele cautarilor pe Internet nu se poate opri aici.

La sfarsitul lui 2006, a inaugurat un nou sediu la Dalles, langa raul Columbia din SUA, care cuprinde aproximativ 10.000 de servere. Pentru primavara lui 2009, americanii din Council Bluffs, statul Iowa, se pregatesc si ei sa primeasca alta baza a Google, iar un al treilea centru a fost anuntat de oficiali in Belgia, in Saint Chislain.

In aceste orase mici, secretul privind ac­tivitatea Google e deplin. Oamenii implicati au semnat clauze de confidentialitate, iar cei care nu le-au semnat oricum respecta compania ca pe un bine­facator care le-a crescut preturile terenurilor peste noapte si le-a creat mii de locuri de munca. Multe computere laolalta inseamna un consum urias de electricitate. De altfel, factura de energie electrica a companiei se ridica undeva la 2 milioane USD pe luna. Gigantul a avut insa grija sa-si pozitioneze „fermele" de ser­vere in orasele furnizoare de energie electrica.

De pilda, viitoarea baza din Dalles e asezata langa barajul cu acelasi nume, care produce 1,8 milioane kW, dupa prin­­cipiul: castravetii sunt mult mai ieftini in gradina decat la taraba, dupa ce au fost transportati cativa kilometri.