Respingerea tratatului ACTA de către Parlamentul European a fost, fără îndoiala, o victorie importantă pentru cei care doresc să-şi conserve drepturile şi libertăţile individuale. Chiar dacă ACTA a devenit istorie, nu trebuie uitat faptul că, deşi unii dintre parlamentarii europeni au votat conform convingerilor, alţii au reacţionat târziu şi doar sub puternica presiune a opiniei publice. Ceea ce înseamnă că, imediat ce utilizatorii îşi vor orienta atenţia în altă direcţie, aceştia vor putea prelua o parte din termenii tratatului ACTA sub o altă formă.
Iar acest lucru s-ar putea întâmpla mai repede decât ne-am aştepta, chiar sub ochii noştri. Tratatul Canada – EU Trade Agreement (CETA), a cărui formă preliminară a fost descoperită şi comentată de Michael Geist, profesor de drept în cadrul Universităţii din Ottawa, este una dintre formele în care defuncta ACTA ar putea reînvia. Aflat în ultimele faze de negociere de către organisme europene şi canadiene, acest tratat este, conform declaraţiilor profesorului, o formă prin care multe din prevederile tratatului ACTA ar putea fi impuse fără a intra însă şi în atenţia publicului.
Forma intermediară care a ajuns în mâinile lui Michael Geist datează din februarie 2012 şi cuprinde multe din prevederile referitoare la păstrarea dovezilor clare şi potenţialelor dovezi, aplicarea politicilor de protecţie, controlul vamal, cuantificarea daunelor sau aplicarea ordinelor judecătoreşti de interdicţie.
John Clancy, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru comerţ si politici comerciale Karel de Gucht, pretinde că o prevederile incriminate în cadrul ACTA nu mai fac parte din curent discutatul tratat CETA, însă chiar faptul că acesta din urmă făcea referiri la infamul ACTA este un aspect menit să ridice suspiciuni. Filiala britanică a partidului piraţilor (Pirate Party) a trimis deja către UE o plângere în care acuză autorităţile europene că încearcă să mascheze ACTA într-un nou ambalaj. În acelaşi timp însă, nu trebuie uitat faptul că o serie de prevederi din ACTA au fost deja sancţionate direct de către UE iar strecurarea lor în noul tratat este mult mai dificilă.