Consiliul Europei propune un set de măsuri pentru limitarea supravegherii şi interceptării electronice

Organismele europene au pe masă câteva iniţiative care urmăresc să îmbunătăţească modul de funcţionare a mediului online, unul dintre cele mai recente vizând interceptarea comunicaţiilor şi aplicarea măsurilor de protecţie a intimităţii cetăţenilor. Chiar dacă acestea sunt încă în stadiu incipient şi vor necesita ajustări şi aprobări din partea organismelor competente, acestea sunt interesante deoarece privesc viitorul mediului european.

După dezvăluirile incendiare din scandalul PRISM, autorităţile europene au început să analizeze serios problema interceptărilor de date şi a supravegherii electronice. Conform unui proiect de rezoluţie depus de către Parliamentary Assembly of the Council of Europe (PACE), supravegherea electronică în masă este o ameninţare la adresa drepturilor cetăţenilor şi democraţiei, iar serviciile de securitate ar trebui să se supună unui set de legi care să le diminueze libertatea de interceptare fără control a comunicaţiilor electronice.

Conform proiectului de rezoluţie, supravegherea electronică în masă este considerată un eşec, membrii PACE afirmând că aceasta nu a diminuat pericolul terorismului şi că a risipit resurse financiare importante care ar fi putut fi alocate unor agenţii capabile să împiedice cu adevărat atacurile teroriste. Raportul PACE afirmă că organismele care au pretins că supravegherea electronică este eficientă au supraestimat impactul real al acesteia şi susţine nevoia unui cadrul legislativ care să limiteze puterea agenţiilor naţionale de securitate.

Pe lângă controlul mai bun al agenţiilor de securitate, proiectul de rezoluţie PACE mai susţine implementarea unui cadru de măsuri capabil să ofere o protecţie reală informatorilor care scot la iveală încălcări ale legii precum Edward Snowden, blocarea posibilităţilor de interceptare fără ştirea utilizatorilor în lipsa unui mandat judecătoresc, dezvoltarea unor tehnologii simple pentru blocarea interceptărilor efectuate de statele care nu aparţin de UE şi limitarea exporturilor de tehnologie sensibilă către regimurile autoritare.

Parliamentary Assembly of the Council of Europe (PACE) afirmă că este necesară şi modificarea cadrului legislativ care le permite agenţiilor naţionale de securitate să intercepteze date şi să facă schimb de informaţii fără a intra în conflict cu legile. Cazul care a declanşat această reacţie este acordul secret dintre agenţia nord-americană NSA şi echivalentul său britanic GCHQ, care a fost declarat iniţial ilegal deoarece a intrat în conflict cu legile europene de protecţie a datelor personale, dar care a fost reabilitat ulterior. PACE afirmă că acest hăţiş de legi sau reguli secrete, care sunt aplicate de curţi secrete şi interpretate după bunul plac pentru a evita conflictul cu legile naţionale sau europene, trebuie eradicat deoarece subminează încrederea publicului în sistemul judiciar.

Consiliul Europei nu are putere legislativă deoarece este o organizaţie internaţională care nu este subordonată Uniunii Europene, însă recomandările şi proiectele sale sunt înaintate către organismele abilitate, deci rămâne de văzut cum vor fi procesate ulterior datele din acest proiect de rezoluţie.