Acţionând sub pretextul de a îmbunătăţi acurateţea răspunsurilor oferite, Google a decis inspectarea manuală a comenzilor vocale folosite de utilizatorii Google Assistant, înregistrările fiind ascultate în mod sistematic de angajaţii companiei.
Acţiunea s-ar făcut numai după ce mostrele audio au fost anonimizate, înlăturând orice date care ar permite stabilirea identităţii. Chiar şi aşa, iniţiativa luată fără informarea prealabila a persoanelor vizate a stârnit o mică revoltă în rândul angajaţilor Google, unul dintre aceştia făcând publice practicile Google.
În mod predictibil, scandalul a luat rapid proporţii internaţionale, Google recunoscând în cele din urmă că a plătit angajaţi care să asculte comenzile vocale date de utilizatori. În propria apărare, compania a precizat că este vorba doar de o mică parte din activitatea Google Assistant, măsura având doar menirea de a îmbunătăţi calitatea serviciilor.
Cert este că Google nu este singura companie prinsă în practici clandestine de ascultare a utilizatorilor, Apple şi Amazon gestionând acuzaţii similare.
Din punct de vedere al legislaţiei europene, păstrarea de înregistrări private ale utilizatorilor nu este permisă, indiferent de motive. Faptul că frazele respective rostite sunt comenzi vocale şi nu discuţii purtate, spre exemplu, în cadrul familiei, nu schimbă cu nimic acest lucru.
Deocamdată nu este clar dacă acuzaţiile aduse se vor concretiza prin aplicarea de sancţiuni la adresa companiei.