Google, acuzat că a ascuns în mod intenționat setările de confidențialitate în aplicația Google Maps

Ceea ce mulți bănuiau deja este confirmat cu dovezi concrete: Google a ascuns în mod intenționat setările de confidențialitate în aplicația Google Maps, ba chiar a testat mai multe versiuni de interfață, selectând-o pe cea care complică cel mai mult lucrurile pentru utilizatori.

Anul trecut, Google a fost dat în judecată de Avocatul General al statului american Arizona, privind acuzații de colectare ilegală a datelor despre utilizatorii de Android, chiar dacă aceștia optaseră în mod explicit pentru blocarea respectivelor practici, prin bifarea opțiunilor relevante în setările aplicațiilor relevante. Însă potrivit dovezilor recent scoase la lumină, cât și unele mărturii oferite de foști angajați ai companiei, Google a îngreunat în mod intenționat (eforturile mergând până la zădărnicirea de facto) încercările utilizatorilor de a-și spori nivelul de confidențialitate prin dezactivarea unora dintre cele mai valoroase instrumente de monitorizare, cum ar fi recoltarea permanentă a coordonatelor de localizare.

Potrivit dovezilor aduse la tribunal, Google continuă să adune prin alte mijloace informații care facilitează localizarea utilizatorilor produselor sale, zădărnicind încercările acestora pentru obținerea unui nivel de anonimizare satisfăcător. Astfel, Google ar sfida în mod deliberat nevoia de intimitate a utilizatorilor, mai ales la folosirea produsului Google Maps.

Potrivit acuzațiilor, Google a reproiectat meniul Settings cu intenția de a îngreuna descoperirea setărilor de confidențialitate, în ideea că un număr cât mai mare de utilizatori vor renunța să le modifice, sau eventual, nici nu vor afla despre existența acestora. Aparent, echipa de design Google ar fi trecut prin mai multe variante de interfață Google Maps, la final fiind selectată implementarea cel mai puțin intuitivă pe partea meniului Settings.

Conform dovezilor depuse la dosar, Google consideră că accesarea setărilor pentru confidențialitate de un număr prea mare de utilizatori poate fi o problemă, periclitând business-ul companiei bazat pe recoltarea și valorificarea cât mai multor informații despre aceștia. Astfel, soluția găsită a fost obfuscarea setărilor relevante.

Folosind o combinație de date colectate din utilizarea de bază a telefoanelor Android, accesul la aplicații cum ar fi Google Maps și chiar terțe servicii ce partajează în mod constant informații cu Google, compania a fost (și poate încă este) capabilă să alcătuiască în mod intern un profil de utilizator care să cuprindă locații esențiale, cum adresa de domiciliu și locurile de muncă.

Cel puțin un manager de produs senior a susținut că nu știe cum diferitele setări de confidențialitate pe care Google le-a oferit utilizatorilor pentru a fi personalizate se afectează în mod reciproc, iar un fost vicepreședinte Google Maps a declarat anchetatorilor că singurul mod în care un utilizator ar putea fi sigur că își păstrează locațiile private ar fi mințind intenționat despre ele, setând manual locații fictive.

„Nevoia” Google pentru descurajarea modificării setărilor de confidențialitate nu s-a oprit la propriile servicii sau dispozitive, compania exercitând presiuni asupra LG și a altor producători smartphone pentru ofuscarea setărilor care facilitează blocarea monitorizării Google.

Din punctul de vedere Google, cu cât colectarea datelor este mai profundă și mai largă, cu atât profilul utilizatorilor individuali este mai detaliat și mai precis. Prin extensie, cu atât mai bine țintite și profitabile sunt reclamele afișate. Asta nu este neapărat un lucru rău (este mecanismul care permite majoritatea produselor Google să fie gratuite), dar este ușor de anticipat cât de ușor și rapid colectarea de informații poate lua o turnură urâtă, devenind mult prea intrusivă și cu efecte imprevizibile asupra vieții private a celor supuși monitorizării zilnice.