Google nu este străin de ”colaborări” cu autoritățile din țările unde își oferă serviciile, o simplă căutare pe Google Search putând aduce poliția adresa ta.
Deși, la nivel declarativ, Google ia poziție fermă pentru protejarea dreptului la intimitate, protecția oferită utilizatorilor nu este nelimitată. Potrivit documentelor apărute în spațiul public, Google a furnizat la cererea autorităților americane volume consistente de informații colectate despre utilizatorii serviciilor sale. În cazul de față, este vorba despre folosirea motorului Google Search pentru a căuta după ceva anume, respectiv adresa unui imobil care a fost ulterior incendiat într-un atac. Google a ajutat la găsirea făptașului furnizând autorităților lista căutărilor efectuate după adresa respectivă în fereastra de timp ce a precedat atacul, complet cu adrese IP care au fost ulterior potrivite cu locația fizice aproximative, stabilite cu ajutorul furnizorilor de internet.
Dacă pentru cedarea istoricului de căutare și navigare pe internet, Google solicită de regulă prezentarea unui mandat investigare emis de o judecătorie fix pe numele suspectului căutat, în cazul de față mandatul nu a vizat un suspect anume. În esență, Google s-a conformat unei solicitări pentru supraveghere în masă a utilizatorilor săi, ce-i drept, desfășurată în limita unor parametrii de urmărire foarte înguști.
Colaborarea cu furnizorii de servicii online, precum Google, poate fi o metodă foarte eficientă de obținere a dovezilor incriminatoare și chiar descoperirea făptașului unei infracțiuni. Însă strategia folosită de autorități și tolerată de Google ar putea avea consecințe majore asupra vieții private. În timp ce solicitările de informații sensibile sunt de obicei definite în mod restrâns pentru un suspect, urmărirea după cuvinte cheie include în mod inevitabil grupuri mari de persoane, care au tangență cu subiectul respectiv. Nu ar fi un exercițiu de imaginație prea mare pentru un guvern autoritar, să invoce scenariul legitim al unei crime sau infracțiuni unanim recunoscută, pentru a solicita date care să pună un număr foarte mare de persoane sub radarul agențiilor de informații locale.
Există îngrijorări că istoricul de navigare online, aparținând unor oameni nevinovați, ar putea fi inclus în aceste cereri doar pentru că au căutat lucrurile greșite la momentul nepotrivit. Mandatele de căutare precum acesta sunt utilizate frecvent de către departamentele de poliție, însă rareori sursa de informații vizată este una cu anvergură atât de mare. Deși pot ajuta la sprijinirea investigațiilor, există întrebări legitime cu privire la pericolele pe care le prezintă pentru datele cu caracter personal.