Google și Facebook, acuzați că finanțează autorii de clickbait și dezinformări

Punând cap la cap interviuri oferite de experți, date și documente din surse multiple, o investigație MIT Technology Review arată că Facebook și Google îi finanțează cu milioane de dolari pe autorii de dezinformări și conținut din categoria clickbait, permițând acestora să deturneze platformele de reclame în scopul obținerii de profit și alte practici discutabile.

Dând drept exemplu, Myanmar, o țară care Facebook este sinonim cu internetul, studiul a arătat cum conținutul de slabă calitate propagat cu ajutorul platformelor de socializare a copleșit sursele legitime de informare.

”O cantitate atât de mare de știri false și clickbait acționează ca și combustibil pentru amplificarea tensiunilor etnice și religioase, deja aflate la un nivel periculos de mare. Dezinformările au influențat opinia publică și au escaladat conflictul, ducând în cele din urmă la moartea a 10000 de etnici rohingya, după estimări conservatoare, și la strămutarea a încă 700.000”. În 2018, o investigație a Națiunilor Unite a stabilit că violența împotriva rohingya a constituit un genocid și că Facebook a jucat un „rol determinant” în atrocități. Luni mai târziu, Facebook a recunoscut că nu a făcut suficient „pentru a preveni folosirea platformei noastre pentru a stimula diviziunea și a incita violența offline”. În ultimele săptămâni, dezvăluirile din Facebook Papers, o colecție de documente interne furnizate Congresului și unui consorțiu de organizații de știri de către denunțătoarea Frances Haugen, au reafirmat ceea ce reprezentanții societății civile susțin de mulți ani: amplificarea algoritmică a conținutului inflamator de către Facebook, combinată cu eșecul său de a acorda prioritate moderarii conținutului în afara SUA și a Europei, a alimentat răspândirea discursului instigator la ură și a dezinformarii, destabilizand în mod periculos țările din întreaga lume.

Potrivit acuzațiilor aduse de Technology Review, Facebook plătește autorii pentru permisiunea de a le deschide conținutul direct în aplicația Facebook (unde Facebook controlează publicitatea), mai degrabă decât să permită utilizatorilor să acceseze informația direct de pe site-ul web al autorilor respectivi:

”La început, Facebook a realizat un minim control al calității asupra tipurilor de editori care se alătură programului. Designul platformei nu a penalizat suficient utilizatorii pentru postarea de conținut identic pe paginile de Facebook – de fapt, a recompensat comportamentul. Postarea aceluiași articol pe mai multe pagini poate dubla numărul de utilizatori care au dat clic pe el și au generat venituri din reclame. Fermele de clickbait din întreaga lume au profitat de acest defect pentru crearea unui model de business pe care îl folosesc și astăzi… Actorii de clickbait au apărut în Myanmar peste noapte. Cu rețeta potrivită pentru a produce conținut captivant și evocator, aceștia ar putea genera venituri din reclame de mii de dolari pe lună sau de 10 ori salariul mediu lunar – plătit direct de Facebook.”

Un document intern al companiei, raportat pentru prima dată de MIT Technology Review în octombrie, arată că Facebook știa de această problemă încă din 2019… La un moment dat, până la 60% dintre domeniile înscrise în Instant Articles foloseau tacticile de spam folosite de fermele clickbait, se arat în raport…

Astfel, până la 75 % dintre utilizatorii Facebook care au fost expuși la conținut clickbait livrat de „fermele” localizate în Macedonia și Kosovo nu au urmărit niciodată paginile de Facebook care îl răspândeau. În schimb, algoritmii responsabili cu recomandarea de conținut dezvoltați chiar de Facebook au livrat în mod constant utilizatorilor dezinformări în fluxurile de știri.

Aparent, alte mii de operațiuni bazate pe clickbait și dezinformări încă se derulează în țările cu nivel de trai scăzut, unde plățile Facebook pot oferi o sursă de venit mai mare și mai stabilă decât alte forme de muncă disponibile. În timp ce operațiunile de mai mare amploare sunt derulate de firme care dispun de proprii angajați și mimează o activitate legitimă, schema poate funcționa la fel de bine și în regie proprie, dacă „antreprenorul” are ceva cunoștințe privind folosirea tacticilor de spam și instrumente automate pentru crearea și distribuirea de articole la scară largă.

De asemenea și Google este vizat de aceleași acuzații, programul său AdSense fiind în egală deturnat pentru a livra de clickbait și dezinformări în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2016, folosind platforme foarte accesate precum YouTube.