Google si Microsoft – sute de milioane USD pentru internetul 3D

Farmecul hartilor

In urma cu vreo doi ani, pe cand faceam cunostinta cu aplicatia Google Earth, faptul ca pe monitor aparea globul pamantesc, pe care-l puteam roti si explora la cote mai elevate decat pe unul fizic, pe care elevii il poarta pe birou ca pe un obiect de arta, era ceva fantastic. Ca pe langa liniile ce reprezentau strazi, fluvii ori granite, aveai optiunea de a vizualiza cele mai importante oraseale lumii in imagini de rezolutie buna, facute din satelit, era deja o treaba SF, incredibila, geniala.

Dar plictiseala a intervenit in cateva zile, mai ales pentru un om ce nu calatoreste prea mult. Am vazut, m-am extaziat, punct. Asa s-a intamplat ca la aparitia Google Earth, m-am numarat printre primii care si l-au instalat pe PC. Dupa nici o luna l-am dezinstalat, ca sa nu ocup degeaba spatiul pe hard disk. Mai ales ca aparuse si varianta online (Google Maps), pe care o puteam accesa la nevoie direct din browser. Treburile s-au schimbat insa foarte mult de-atunci.

De ce? Pentru ca Google Earth, Google Maps sau echivalentul acestora de la Microsoft – harta digitala online Live Maps – nu au fost gandite drept ghizi turistici.

Astfel, aceste aplicatii geografice s-au transformat treptat din harti digitale simpliste in adevarate platforme web, asemenea sistemelor clasice de operare – adica in stalpi de sustinere pentru diverse aplicatii/plugin-uri* cu scopuri variate: vanzari/cumparari imobiliare, preturile de la benzinarii, masurare distante, indicarea traseului optim/scurt dintr-o locatie in alta, afisarea de informatii incarcate de utilizatori despre anumite locuri, ba mai nou clipuri de pe YouTube – cel putin in Google Earth. Si nu trebuie sa fii programator ca sa populezi hartile cu astfel de continut, ci doar de putin timp si cateva clicuri de maus.

*plugin – o mica secventa de cod (program) care se integreaza intr-o anumita aplicatie pentru a-i adauga acesteia o facilitate noua

Gigantii Microsoft si Google lucreaza independent la reproducerea digitala a Pamantului, adica la transpunerea in spatiul virtual a ceea ce vedem in realitate. In acest scop investesc sume uriase in dezvoltarea aplicatiilor de explorare a Terrei, anume Live Maps, respectiv Google Earth/Maps. De ce? Pentru a castiga si mai multi bani.

Cu ocazia Web 2.0 Summit, o dezbatere pe teme de evolutie a internetului desfasurata recent in San Francisco, Erik Jorgensen – seful diviziei Live Search – afirma ca Microsoft cheltuieste sute de milioane de dolari ca sa creeze o replica tridimensionala – evident, virtuala – a Pamantului si care poate deveni „spatiul" unde lumea gaseste toate informatiile dorite in functie de o anumita locatie geografica.

La randul sau, Google se concentreaza serios pe crearea de harti 3D ale Pamantului si la combinarea acestora cu facilitati precum cele de socializare si mesagerie online. Aceste informatii survin actualizarilor efectuate de Microsoft si Google la propriile servicii de harti digitale. Platforma Microsoft Virtual Earth (cea care sta la baza Live Maps) ofera deja vizualizarea in imagini tridimensionale a 200 de orase din SUA, in care traiesc 80% din nord-americani, iar Live Maps (maps.live.com, echivalentul Google Earth/Maps) permite utilizatorilor sa creeze cladiri in varianta 3D.

Google anuntase cu cateva saptamani inainte ca orice utilizator al Google Maps (maps.google.com) poate crea harti cu locurile vizitate si include informatii despre acestea, sa le recomande altora si sa le salveze in pagina profilului personal.

„Ne dorim ca din ce in ce mai multa lume sa viziteze locatii, sa comenteze pe seama lor si sa adauge informatii (recenzii – n.r.) despre ele" – spunea Brian McClendon, director tehnic la Google Earth. Revenind la Web 2.0 Summit, Erik Jorgensen explica de ce este complicata crearea in timp scurt a unei harti globale cu vederi 3D: lipsesc imaginile necesare pentru alte tari decat SUA. In Statele Unite este relativ simplu, Google si Microsoft obtin pozele pentru ilustrarea 3D a hartilor chiar de la companii, deoarece acestea furnizeaza fotografiile pe care si le fac sediilor.

„Investim mult in India si China de pilda, ca sa nu mai amintim de arii de interes ca Europa sau Asia-Pacific" – afirma Jorgensen. Pe de alta parte, exista regiuni pe continentul african pentru care este aproape imposibil sa se obtina imagini de calitate. Aceste „gauri negre" – dupa cum le numeste Jorgensen creeaza dificultati in realizarea copiei virtuale 3D a Pamantului (acoperita in totalitate cu vederi tridimensionale) asa cum isi doreste Microsoft.

De ce Microsoft si Google isi saracesc bugetele cu sume uriase, de ordinul zecilor de milioane de dolari, pentru a imbunatati niste harti? Simplu. Isi doresc ca replica 3D/virtuala a Terrei, cea la care fiecare companie munceste, sa devina un fel de „superportal" (totodata, o platforma web pentru dezvoltatorii de soft), unicul la care apelezi pentru a face orice pe net: sa discuti online, sa cumperi, sa-ti citesti stirile, sa vezi clipuri s.a.m.d.

Acest site urias ar avea, in mod evident, intaietate pe piata de advertising online, estimata la 21 de miliarde USD world wide. Desi Google si Microsoft expe­rimenteaza diverse metode de advertising prin intermediul hartilor digitale, niciunul dintre giganti nu s-a laudat cu vreuna fiabila. Jorgensen considera ca obiectivul final consta in gasirea unei solutii de publicitate prin care reclamele in harti digitale sa fie oferite intr-un mod care sa se dovedeasca util, nu stresant pentru utilizator.