Deşi mai puţin spectaculos decât jafurile comise în sediile instituţiilor bancare, furtul datelor pentru conturile bancare şi apoi transferul parţial sau integral a sumelor găsite în alte conturi deţinute de atacatori poate fi o operaţiune la fel de profitabilă, cu condiţia ca autorii să nu fie niciodată descoperiţi.
Nu acesta a fost cazul pentru Nikita Kuzmin, un hacker originar din Rusia, care se numără printre cei trei arhitecţi ai virusului Gozi, un malware folosit pentru a infecta PC-urile folosite de angajaţii instituţiilor bancare. Circulat ca şi document PDF în ataşamentul mesajelor email, virusul Gozi a fost identificat încă din anul 2007, dar nu înainte ca milioane de dolari să fie sustraşi din conturile folosite de clienţii instituţiilor bancare.
Între timp, investigaţiile desfăşurate au scos la iveală un server pe care erau păstrate datele a 10.000 conturi bancare, sustrase din 5200 computere compromise cu virusul Gozi, 160 dintre acestea aparţinând angajaţilor NASA.
În afara operaţiunilor desfăşurate în interes propriu, hackerul rus a mai închiriat virusul Gozi şi altor persoane contra unui tarif de 500 dolari pe săptămână, obţinând în acest mod aproximativ 250.000 dolari.
După capturarea sa în anul 2011, Nikita Kuzmin a colaborat cu autorităţile oferindu-şi sprijinul pentru soluţionarea altor investigaţii, obţinând astfel eliberarea condiţionată după 37 luni de detenţie. Decizia luată de un tribunal american vine însă cu obligaţia la plata sumei de 6.9 milioane dolari, reprezentând pierderile avute de clienţii băncilor afectate de virusul Gozi.