În 2-3 ani Firefox va fi numărul 1

Războiul browserelor Web este aprig. La mijloc sunt foarte multi
bani, pe care se bat fără menajamente marii vulturi din online.
După cum vad eu lucrurile, sunt 3 mijloace principale prin
care se ajunge la banii din reclame (dincolo de site-urile
şi serviciile obişnuite din diverse domenii): motoare de căutare,
reţele sociale şi browsere de Internet. Dintre acestea, browserul
mi se pare cel mai important, deoarece el
controlează ce, cum si unde îşi bagă user-ul nasul. El controlează
ce motor de căutare foloseşti, ce reţele sociale poţi accesa mai
uşor si pe ce alte site-uri poţi ajunge intenţionat sau forţat.

Browser-ul controlează şi comportamentul utilizatorilor
neexperimentaţi, cei care reprezintă peste 90% din totalul
web-cetăţenilor. Este de ajuns ca Microsoft, de exemplu, să seteze
portalul MSN.com ca homepage în Internet Explorer (cum se şi
întâmplă, de altfel) pentru ca site-ul respectiv să beneficieze de
un trafic foarte mare, gratuit şi garantat. Asta pentru că
user-ul normal nu prea ştie ce e ală homepage şi cum să-l
seteze. Studiile arată chiar că majoritatea covârşitoare a
utilizatorilor nu au habar ce e acela un browser. Pentru ei exista
doar Internet. Cum şi în ce fel ajung acolo sunt amănunte ignorate
de majoritatea userilor.

După cum cei interesaţi de fenomen cunosc, Internet Explorer
este cel mai folosit browser (ştim şi de ce), urmat de Firefox. Restul
browserelor nu au în acest moment niciun cuvânt de spus. Nici măcar
Chrome,
browser-ul promovat agresiv de Google nu a reuşit să se apropie de
cele două aplicaţii care domină piaţa. De când a fost lansat,
Firefox s-a apropiat încet dar constant de Internet Explorer. De la
peste 95% din piaţă, Internet Explorer a scăzut în unele regiuni la
aproximativ 60-70%. Cu toate astea nu s-a pus niciodată, până acum,
problema ca Firefox să detroneze Internet Explorer. Acum, aceasta
teorie capăta contur.

Primul argument

Următorii 2-3 ani se vor dovedi hotărâtori în
acest război. Iar Microsoft va avea foarte mult de pierdut. Primul
argument pe care îl invoc este ameninţarea Uniunii
Europene. Controversat sau nu, este clar faptul că Uniunea
Europeană nu va avea linişte până când Microsoft va face ceva în
privinţa lui Internet Explorer. Se urmăreşte crearea unui
cadru propice concurenţei loiale pe piaţa browserelor.
Ştiu că formularea este tabu, dar acesta este adevărul:
utilizatorul trebuie să aibă libertatea de a alege un browser în
cunoştinţă de cauză. Nu să folosească ceea ce i se vâră pe gât.
Totul e să îi pese.

Este interesat de văzut cum se va realiza acest lucru. Cert este
că, odată cu Windows 7, Microsoft va avea mult de furcă cu
dispoziţiile Uniunii Europene. Nici Google nu este străin
de presiunile asupra celor de la Microsoft. Nu este exclus ca cele
mai importante browsere să fie integrate într-un viitor Windows sub
forma kit-urilor de instalare, iar în momentul conectării iniţiale
la Internet utilizatorului să-i fie prezentate opţiunile, iar el să
aleagă în cunoştinţă de cauză. Aceasta ar fi situaţia ideală.

Al doilea argument

Argumentul cu numărul doi pe care îl am în susţinerea teoriei
conform căreia Microsoft va avea mari probleme pe piaţa browserelor
este chiar Internet Explorer. Mai precis
Internet Explorer 8, noua versiune care se va
regăsi în Windows 7.
Folosesc Windows 7 pe două calculatoare deja de câteva luni. În tot
acest timp am testat Internet Explorer 8 în mod special, deşi nu
este browser-ul meu principal.

Aceasta versiune de Internet Explorer are mari probleme
de compatibilitate. După ce ani de zile i-a durut în cot
de standardele Web pe care orice browser decent ar fi trebuit sa le
respecte pentru a contribui la dezvoltarea tehnologiilor de crearea
a site-urilor, Microsoft a decis sa facă paşi timizi în acest sens.
Adică să respecte, chiar şi parţial, standardele Web.

Problema este că mii de site-uri importante sunt
incompatibile cu Internet Explorer 8, mai exact cu modul
în care acesta randează paginile. Printre miile de site-uri se
regăsesc şi nume mari precum propriul site oficial al Microsoft
(ironic, nu?), Google sau Yahoo. Nu doar proprietarii site-urilor
vor avea probleme ci şi utilizatorii de Internet Explorer. Pentru
aceştia incompatibilitatea înseamnă funcţionare şi afişare
defectuoasă a site-urilor şi serviciilor online.

Este adevărat ca Internet Explorer 8 oferă aşa-numitul mod
Compatibility View. Aceasta va afişa site-urile folosind vechiul
motor de randare. Numai că există o problemă. Cele 90 de procente
de utilizatori obişnuiţi, fără experienţă, nu vor avea habar să
folosească această opţiune. Pentru aceştia, Internet Explorer 8 va
fi un browser care afişează incorect site-urile, sau pe scurt un
browser prost. Cu puţină îndrumare ei se vor orienta către o
alternativă. Iar Firefox are cele mai mari şanse să devină
„alternativa”.

Acestea sunt principalele motive pentru care consider ca
Internet Explorer poate pierde primul loc. Nici nu mai contează
faptul că funcţionalitatea lui Firefox (cu ajutorul extensiilor,
evident) este net superioară oricărui browser concurent. Acest fapt
este relevant doar pentru utilizatorii care se pricep cât de cât şi
ştiu ce este acela un browser Web. Aceştia însă au renunţat deja la
Internet Explorer. Din păcate, funcţionalitatea a ajuns un criteriu
prea puţin luat în considerare în domeniul browserelor Web.
Comoditatea, ignoranţa şi afinitatea iraţională pentru un
anumit brand stabilesc în prezent ierarhiile.

Nu fac un secret din faptul ca Firefox este browser-ul meu
favorit. Însă raţionamentele prezentate sunt cât se poate de
obiective şi reale. Este prima oară când cred cu adevărat în
şansele lui Firefox de a ajunge numărul 1. Până acum eram convins
ca nu are nicio şansă de a detrona Internet Explorer. Cu ajutorul
neortodox al UE şi chiar al lui Microsoft, care se faultează
singuri, mă aventurez să afirm că în doi-trei ani Firefox
va fi numărul 1. Este un pariu pe care risc să-l fac.