Printre specialistii care pun la punct tehnologiile de recunoastere a fetei se numara si un roman, devenit celebru dupa ce a identificat emotiile pe care le traia celebra Mona Lisa in timp ce poza. Dr. Nicu Sebe, profesor al departamentului de Computer Science al Universitatii din Amsterdam, a acceptat sa dea un interviu in exclusivitate pentru revista go4it!.
„Aplicatia cea mai importanta pentru noi este human-computer interaction (interactiunea utilizatorului cu computerul – n.r.). Ideea este de a monitoriza continuu o persoana aflata in fata unui computer si de a vedea care-i starea emotionala a acesteia. De exemplu, computerul poate «vedea» ca persoana este agitata sau stresata si poate reactiona corespunzator (de exemplu, sa porneasca muzica preferata)", spune Sebe.
„Cu Mona Lisa, totul a pornit de la un fel de gluma. Lucrez de cativa ani buni la proiectul de recunoastere a emotiilor si am dezvoltat un sistem in timp real care face aceasta recunoastere. La un moment dat, impreuna cu un prieten, Thomas Huang, ne-a venit ideea de a aplica sistemul nostru pe cateva fete celebre si in special picturi si oameni politici. Avantajul cu Mona Lisa este ca exista un «ground truth», adica toata lumea stie ca zambeste, asa ca am putut sa verificam ca sistemul intr-adevar functioneaza. A fost insa surprinzator mixajul de emotii care au fost detectate si aici desigur se pot face o multime de speculatii.
Sistemul consta intr-un algoritm de detectare a caracteristicilor reprezentative ale fetei (ochi, sprancene, colturile gurii etc.). Noi analizam «deformarea», fiecarei parti a fetei si o clasificam intr-una din cele sase emotii universale (surpriza, fericire, frica, tristete, dezgust si manie) pe baza unei analize statistice. Aceasta analiza verifica o anumita deformare fata de o expresie neutra (de pilda, daca colturile gurii sunt lasate in jos este un semn de tristete). Problema cu Mona Lisa era ca avem disponibila o expresie neutra a ei, asa ca a trebuit sa facem o reconstructie a acesteia printr-o medie a multor fete de femei" (mai multe detalii gasesti intr-un interviu dat de Nicu Sebe pentru The Guardian).
Desigur, e interesant sa te distrezi analizand pozele tale, ale cunoscutilor sau ale persoanelor politice, dar tehnologiile de recunoastere ale fetei si a emotiilor inseamna mult mai mult, iar aplicatiile sunt nenumarate. „O idee este de a analiza expresia fetei unei persoane in timp ce consuma un anumit produs (de exemplu inghetata). Companiile vor putea face analize de acest gen pentru a sti daca produsul lor va fi sau nu binevenit pe piata. O alta aplicatie foarte interesanta este de a judeca impactul unei reclame asupra unei persoane prin inregistrarea video in timp real a acelei persoane si prin analizarea expresiei faciale. Facand o medie a unui esantion reprezentativ de oameni se poate vedea daca acea reclama (sau film) are sau nu efectul dorit si care sunt elementele care starnesc mai mult interesul privitorului", spune profesorul roman.
Cu un soft special si o camera web bunicica, tehnologia de recunoastere a fetei si aplicatiile acesteia se pot muta acasa la tine. „Ideea noastra este ca, in curand, computerul va fi cu adevarat unul personal. Fiecare computer se va adapta la utilizatorul sau in asa fel incat folosirea lui va fi mult mai naturala si flexibila. In plus, interfetele actuale (maus, tastatura etc.) vor disparea sau vor deveni invizibile (ubiquitous computing – presupune integrarea computerului in mediul de viata al individului, fara a fi perceput ca o entitate distincta – n.r.). De pilda, computerul ar putea sta la baza unei case inteligente si ar fi incorporat undeva in constructia acesteia, fara sa-i constientizezi prezenta, ci numai aplicatiile", explica Sebe.
Nicu Sebe e un brasovean care a terminat Facultatea de Electronica in Bucuresti in 1995, iar doi ani mai tarziu a plecat in Olanda pentru a se specializa in domeniul tehnologiilor de recunoastere a chipului si emotiilor. „Cred ca am plecat in Olanda mai mult din curiozitate, din dorinta de a vedea si alte lucruri, de a cunoaste alti oameni etc. Incontestabil, atmosfera de cercetare si posibilitatile de aici sunt mult mai bune decat in Romania."