Moneda Bitcoin consumă acum semnificativ mai multă energie decât întreaga Românie

Preţul monedei Bitcoin a urcat de la 4000 de dolari la 13800 dolari în numai trei luni, aducând un profit uriaş celor care au ales să ignore vocile pesimiste care prevesteau sfârşitul criptomonedelor, cumpărând până în prima parte a acestui an. Însă efectul pervers este înmulţirea aproape peste noapte a fermelor de monede virtuale, multe localizate în zone ale lumii fără acces la surse de energie regenerabilă.

Sfidând toate aşteptările, moneda Bitcoin a trecut de la starea de letargie ce a urmat colapsului bulei speculative de la finalul anului 2017 direct într-o nouă bulă speculativă, aproape la fel de mare. Nu este foarte clar ce anume a generat creşterea exponenţială a cotaţiei Bitcoin, pierderile masive suferite în ultimii doi ani de micii investitori fiind încă proaspete în memoria colectivă.

Printre posibilele explicaţii se numără creşterea interesului din partea entităţilor instituţionale (ex. fonduri de investiţii) şi investitori asiatici cu buzunare adânci, care văd în moneda Bitcoin o alternativă la pieţele bursiere aflate în prag de recesiune.

Chiar dacă între timp ascensiunea Bitcoin s-a mai temperat iar graficul evoluţiei preţului începe să arate tot mai mult ca o repetare a bulei speculative abia încheiate, apetitul investitorilor pentru profit rapid este departe de a fi dispărut, consumul de energie atribuit fermelor de criptomonede fiind acum la cel mai mare nivel din istorie.

Potrivit estimărilor furnizate de Universitatea din Cambridge, România are un consum anual de energie apropiat valorii de 49.64 TWh, ocupând poziţia 50 în topul ţărilor mari consumatoare de energie. Dacă ar fi o ţară, Bitcoin ar ocupa un respectabil loc 43 în clasament cu un consum de energie anual de 60.45 TWh. Însă trebuie avut în vedere faptul că estimarea consumului Bitcoin nu este bazată pe măsurători exacte, fiind doar o aproximare făcută pe baza vitezei de procesare a reţelei blockchain prin care sunt intermediate tranzacţiile Bitcoin, raportată la eficienţa medie a echipamentelor ASIC folosite de minerii virtuali.

În versiunea cea mai optimistă, consumul global al reţelei Bitcoin este calculat la 22TWh, iar în scenariul pesimist consumul ajunge la aproape 150 TWh. Poluarea generată este un alt aspect foarte îngrijorător, „fermele” de monede Bitcoin fiind instalate în zone cu acces ieftin la energie electrică, fără a ţine cont de faptul că este obţinută prin mijloace foarte poluante, cum ar fi centralele pe cărbune sau hidrocarburi.