Mozilla şi alte 85 de companii cer desecretizarea PRISM, Google cere mai multă transparenţă

Iscat la sfârşitul săptămânii trecute, scandalul PRISM a început să genereze reacţii nu doar din partea celor implicaţi direct, care au reacţionat rapid, dar şi a companiilor care văd această imixtiune în intimitatea utilizatorilor ca pe o ameninţare la adresa libertăţilor individuale şi a dezvoltării mediului online.

Conform informaţiilor publicate vineri, programul de monitorizare PRISM se află în desfăşurare începând cu 2007. Pe lista companiilor private ale căror servicii sunt supravegheate de FBI şi NSA se numără Microsoft, Yahoo, Facebook, Google, Apple şi AOL, sursele afirmând că şi Dropbox ar urma să fie inclusă în curând. Companiile private care figurează pe lista celor implicate în acest program au oferit declaraţii care neagă existenţa accesului direct la datele private ale utilizatorilor şi afirmă că toate colaborările cu autorităţile au fost făcute doar pe baza unor mandate.

Guvernul american a fost primul care a oferit o declaraţie oficială, afirmând că sistemul nu este destinat supravegherii cetăţenilor nord-americani şi se desfăşoară în limitele Patriot Act şi Foreign Intelligence Surveillance Act, ceea ce, chiar dacă ar fi adevărat, nu este mai puţin neliniştitor pentru restul de 6,6 miliarde de persoane care nu locuiesc pe teritoriul Statelor Unite şi pentru companiile pentru care un Internet liber este mediul propice pentru afaceri.

Un grup de 86 de companii a înaintat o scrisoare deschisă către congresul nord-american, cerând încetarea utilizării acestui sistem de monitorizare, dezvăluirea tuturor detaliilor despre modul de funcţionare al acestuia şi deschiderea unei anchete care să dezvăluire cine şi cum a folosit acest sistem. Iniţiată de către Mozilla Corporation, mişcarea Stop Watching Us cuprinde companii care desfăşoare activităţi online, companii de software şi organizaţii, pe lista acestora figurând nume cunoscute precum Electronic Frontier Foundation, Greenpeace, American Civil Liberties Union şi faimosul forum 4chan.

Cele 86 de companii reclamă încălcarea Constituţiei Statelor Unite, afirmând că PRISM încalcă drepturile cetăţenilor la libera exprimare, la asocierea liberă la adăpostul anonimatului şi la protecţia împotriva percheziţiilor abuzive.

Google, care a fost susţinută imediat de către Facebook, Microsoft şi Twitter, a cerut pe de altă parte o transparenţă mai mare pentru toate mandatele care cer companiilor divulgarea de date personale. Cu excepţia Twitter, celelalte companii au făcut parte din lista partenerilor PRISM şi, chiar dacă această colaborare se va dovedi mai puţin gravă decât se crede, imaginea publică a celor implicaţi va avea mult de suferit. Conform cererii înainte către FBI, Google cere dreptul de a publica informaţii mai bogate în cadrul cunoscutelor sale documente Transparency Report, care să stipuleze numărul de cereri, numărul de persoane afectate,  natura cererilor si natura datelor pe care Google este obligată să le pună la dispoziţia autorităţilor.

În afara acestor două iniţiative separate, şi opt senatori din cadrul Congresului Statelor Unite au înaintat cereri de modificare a legislaţiei, cerând pârghii prin care biroul procurorului federal general să poată fi obligat să facă publice informaţiile culese de Foreign Intelligence Surveillance Court.