Să lămurim cum e cu pirateria: interviu exclusiv cu directorul AIMR

În urma „revoltei” cititorilor după articolul cu titlu tendenţios “Moartea site-urilor de torrente din România este aproape”, am hotărât să realizăm un interviu în exclusivitate cu domnul Florin Ciuică, directorul executiv al AIMR (Asociaţia Industriei Muzicale din România), pentru a lămuri lucrurile.

Ca o erată, precizez că titlul a dorit să exprime faptul că suntem împotriva fenomenului de piraterie. Recunoaştem că a fost exagerat şi promitem ca data viitoare să fim mai obiectivi – ştim cu toţii că acest fenomen nu poate fi stopat complet, însă poate fi diminuat.

Haideţi să ne lămurim aşadar:

1. (a) Domnule Florin Ciuică, este clar că actualele măsuri anti-piraterie nu funcţionează aşa cum trebuie: utilizatorii nu sunt speriaţi, iar posesorii drepturilor tot nu sunt remuneraţi. (b) Ce soluţie de mijloc credeţi că ar fi valabilă pentru a satisface ambele părţi?

(a) Nici nu urmărim să speriem utilizatorii, deşi am observat să fie anumite focare de „panica” sau ostilitate generate de persoane care nu înţeleg cum stau lucrurile. De aceea noi insistăm foarte mult pe o informare corectă.

(b) Înţelegerea fenomenului din partea utilizatorilor de internet precum şi dezvoltarea pieţei muzicale online.

2. Ce tipuri de conţinut multimedia monitorizează AIMR? Doar muzică românească sau şi cea internaţională?

Muzică românească, dar şi repertoriile internaţionale aparţinând EMI, Universal, Warner şi Sony sunt protejate de AIMR (care are mandate de reprezentare chiar cu licenţiaţii în România ai acestor companii.)

3. Puteţi defini pentru cititorii go4it.ro care sunt actele considerate piraterie conform legislaţiei româneşti?

Păi, referindu-ne foarte scurt la pirateria digital (Internet), punerea la dispoziţia publicului de materiale protejate, precum şi promovarea unor astfel de materiale.

4. Aveţi cifre exacte privind procentele de utilizatori care pirateaza în România?

Numărul de utilizatori care intră pe programe de fileshare ajunge şi la 230000 pe timpul serii (conform cu ultimele date statistice pe care le avem), ponderea celor care pun la dispoziţie muzică fiind oarecum în scădere de la 80% (2008) la 70% (2009), putem estima un număr de 160000 de utilizatori de internet care “piratează” muzică.

5. Aveţi cifre doar în ceea ce priveşte muzica piratată, sau şi legate de software?

Noi nu putem discuta decât de cele referitoare la industria muzicală. Business Software Alliance (BSA) se pot exprima referitor la cifre şi activităţi pentru industria de software.

6. Care sunt pedepsele prevăzute pentru piraterie în România?

Legea 8/1996 modificată şi completată: “Art. 1398. – Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 4 ani sau cu amendă punerea la dispoziţia publicului, inclusiv prin internet sau prin alte reţele de calculatoare, fără consimţământul titularilor de drepturi, a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricanţilor de baze de date ori a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel încât publicul să le poată accesa în orice loc sau în orice moment ales în mod individual.”

7. Ce alternative online au utilizatorii din România pentru achiziţionarea filmelor şi a melodiilor autohtone sau străine?

În ceea ce priveşte muzica online nu trebuie să ne raportăm doar la vânzare. Trebuie să luăm în considerare şi celelalte opţiuni:

• Putem vorbi de streaming şi aici avem două modele mari, cel al radioului clasic, mutat pe internet cu playlist predefinit şi avem siteuri de căutare personalizată şi audiţie fără download. Primul este demonstrat că functionează în offline prin reclame, iar cel de-al doilea oferă o valoare în plus şi poate atrage mult mai uşor publicul.
• Ar mai fi de menţionat că se găseşte pe net şi muzică legală gratuită – vorbim de opere ieşite de sub protecţia drepturilor de autor, sau muzică din creative commons şi mai sunt şi altele. Lucrăm la un “manual de muzică” care va răspunde la întrebarea asta mult mai specific şi sperăm mai util.

Şi ca să revenim la piaţa din România, există servicii online de vânzare şi ascultare de muzică legală: musicmall.ro, Moose.ro , Eok.ro şi altele care în prezent sunt în fazele finale de a intra în legalitate şi funcţiune.

A avut Florin Grozea un post recent care îţi oferă o listă de siteuri din afară (aici vorbeşte doar de muzică gratuită).

8. Credeţi că reducerea preţurilor pentru MP3-urile comercializate online va avea ca efect diminuarea pirateriei?

Da, iar pe lângă asta, un rol bun l-ar mai avea diversificarea serviciilor pentru a fi mai accesibile şi mai variate pentru consumator.

9. Promovarea beneficiilor achiziţionării de conţinut original în locul ameninţărilor cu închisoarea ar fi sau nu mai potrivită?

“În locul” din păcate nu. “În paralel” da, şi asta facem de ceva vreme.

10. După site-ul btarena.org, care sunt următoarele vizate?

Celelalte. Noi avem lista cu siteuri legale, restul sunt vizate de acţiuni din partea AIMR. Avem convingerea că se poate intra în legalitate, şi o să susţinem această idee până când se va schimba ceva. Multe din siteurile care funcţionează acum pentru distribuţie de conţinut pot foarte uşor să aplice platformele deja existente pentru promovarea şi valorificarea conţinutului legal, bineînţeles urmărind la rândul lor avantajele comerciale.

Din ultimele informaţii de la AIMR, un alt site care se confruntă cu probleme din cauza încălcării legii drepturilor de autor este trilulilu.ro.