Studiu: cât de cunoscute şi utilizate sunt noile tehnologii digitale în România

Smart TV, stocare în cloud, plăţi de pe mobil, realitate augmentată, smartwatch sau internet of things – toate acestea sunt tehnologii digitale relativ noi şi nu foarte bine cunoscute în rândul consumatorilor din România. Iată cum stau lucrurile potrivit celui mai recent studiu Omnibus realizat de Gfk Româţnia, reprezentativ la nivelul populaţiei din mediul urban, atât printre utilizatorii de Internet, cât şi printre non-utilizatori.

Rată dublă de adoptare pentru noile tehnologii digitale în rândul tinerilor

Televizoarele cu funcţie Smart TV stau cel mai bine la notorietate şi grad de adopţie. Aproape 20% dintre românii din mediul urban spun că au auzit de acest produs şi îl folosesc deja şi peste 35% declară că au auzit şi le-ar plăcea să îl folosească. Prezenţa conectivităţii la internet dublează atractivitatea televizorului, astfel că peste 70% dintre adolescenţii între 15 şi 17 ani îşi doresc un Smart TV.

Serviciile de stocare în cloud sunt folosite de aproape 10% dintre românii din mediul urban, dar procentul creşte la 25% pentru cei cu vârste între 18 şi 24 de ani. Procente aproximativ egale întâlnim în cazul celor cărora le-ar plăcea să utilizeze un astfel de serviciu pe viitor, pentru ambele segmente.

Locul al treilea în preferinţele românilor revine plăţilor realizate de pe mobil, dar, începând de aici, utilizatorii încep să scadă considerabil. Aproximativ 1 din 20 de români din mediul urban realizează plăţi “în mişcare”, însă de 3 ori mai mulţi şi-ar dori să o facă. Utilizatorii se dublează în rândul tinerilor între 18 şi 24 de ani.

Rezistenţa cea mai mare în utilizare o întâlnim tot în rândul plăţilor de pe mobil (18%), dar şi în rândul autentificării biometrice (18%). Puţin peste 2 procente au folosit până în prezent acest tip de autentificare, în vreme ce 14% ar folosi-o, iar aproape două treimi nici nu au auzit de ea.

“Când vine vorba despre rezistenţă în faţa noilor tehnologii, nu prea întâlnim diferenţe între segmentele de vârstă; percepţiile sunt destul de “consistente” şi continuă să fie recirculate între consumatori. Nu există însă marşarier pentru tehnologiile digitale. Există “staţionare” – până atingem o masă critică familiară cu noile concepte şi ar trebui să fim atenţi să nu “demarăm” prea repede, fiindcă este nevoie de un efort conştient în educarea şi în creşterea awareness-ului. Apoi, din ce observăm până acum, există viteza întâi – gradul de adopţie în rândul utilizatorilor de internet şi viteza a doua – gradul de adopţie în rândul tinerilor. Nu ajungi la viteze supersonice dintr-odată, deşi, fiind vorba de internet şi digital, cateodată avem impresia că lucrurile trebuie să se întâmple mult mai repede”, declară Andreea Coca, Digital Market Intelligence Consultant GfK Romania.

Dispozitivele Smartwatch, tot mai populare

După televizoarele cu funcţie Smart TV, ceasurile inteligente se bucură de cea mai mare popularitate în perioada aceasta. În rândul utilizatorilor de internet din mediul urban, gradul de utilizare a dispozitivelor smartwatch este foarte mic, sub 2%. Totuşi, 34% dintre cei chestionaţi îşi doresc să aibă în astfel de gadget în viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat.

Este un gadget a cărui adoptare poate fi determinată de trenduri din mai multe industrii: telecomunicaţii, sănătate, media, retail şi în consecinţă  monitorizarea dezvoltării lui este relevantă pentru fiecare dintre ele. 

”Ceasurile inteligente şi accesoriile pentru fitness şi sport au crescut în importanţă în România în utlimele luni, drept urmare începând din aprilie 2015 am început monitorizarea vânzărilor lor lunar în panelul nostru de retail. Desigur, piaţa este încă la început şi există potenţial de dezvoltare pe  toate canalele de vânzare”, spune Ileana Tîlvan, Head of Digital, Retail and Technology Client Service.

Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 573 de respondenţi din mediul urban, cu vârsta de peste 15 ani, în perioada 27 aprilie – 15 mai. Metoda folosită este cea a interviurilor faţă în faţă şi are o marjă de eroare de+/-3%.