Tehnologie – Modelul Mozilla: Cum să câştigi zeci de milioane de USD din software gratuit

Zeci de milioane USD dintr-un produs gratuit

Or fi intrat în conturile Mozilla nişte sume pe principiul „dacă apreciaţi produsele pe care vi le oferim gratuit, donaţi şi voi un ban“, dar grosul a venit din partea unor mari companii sătule ori deloc dornice să joace după regulile unor producători de software cu sursă închisă.

Printre donatori se remarcă Sun Microsystems, Red Hat sau Nokia, aportul principal venind însă din partea Google. Printr-o largă adopţie, Firefox putea deveni un software extrem de valoros, deoarece browser-ul reprezintă poarta de intrare spre Marea Reţea, iar în prezent nimeni nu mai concepe ideea de computer fără conexiune la Internet. Google era atât de conştientă de acest adevăr, dar şi de faptul că Firefox promitea superioritatea în faţa Internet Explorer, încât gigantul Internetului şi marele duşman al Microsoft a semnat un parteneriat cu Mozilla. Acesta prevedea ca motorul de căutare implicit din Firefox (atât din pagina de start cât şi din bara de căutare integrată) să fie Google Search. În schimb, fundaţia s-a ales cu nişte zeci de milioane USD (estimările ajung la 70 de milioane), dar şi cu promovarea soft-ului Firefox din partea gigantului Google. Cel mai valoros produs Mozilla, browser-ul Firefox a adus Fundaţiei venituri de circa 55 de milioane USD pe 2005 – după cum confirma recent Mitchell Baker, CEO al Mozilla.

De unde numele Mozilla

Acesta era numele de cod atribuit browserului web Netscape Navigator, realizat de Netscape Communications Corporation. Totodată, Mozilla era şi mascota defunctei corporaţii Netscape. Actualmente, termenul Mozilla este utilizat ca nume colectiv pentru orice browser bazat pe tehnologia dezvoltată de Mozilla, fie că browser-ul se numeşte Firefox, Camino, Netscape 6 ori altfel.

Cele mai importante produse Mozilla

• Firefox

Gratuit, open source, actualizat constant, compatibil cu toate sistemele de operare populare (Windows, Linux, Mac OS X), unul dintre cele mai apreciate browsere web la ora actuală. Apariţia sa a însemnat un salt înainte datorită noutăţilor aduse: deschiderea paginilor în aceeaşi fereastră (în tab-uri) pentru utilizarea eficientă a desktop-ului, căsuţe de căutare a cuvintelor din pagina afişată / respectiv de pe Internet, integrate în propria interfaţă, protecţie la pop-up-uri etc. Ultima versiune a browser-ului de la Microsoft, Internet Explorer 7, copiază multe dintre facilităţile regăsite prealabil la cel creat de Mozilla.

Firefox se transformă într-un program complex odată cu adăugarea unor extensii* – peste o mie disponibile – create de către utilizatori/dezvoltatori din întreaga lume (comunitate).  Practic, pe lângă funcţia de bază – cea de browser -, le poate avea şi pe cele de client FTP (pro­to­col dedicat special transferului de fişiere între computere), calendar, RSS reader, player de muzică de pe Internet, aplicaţie de organizare şi vizionare a pozelor ş.a.m.d. De asemenea sunt disponibile şi zeci de skin-uri/layout-uri pentru schimbarea înfăţişarii browserului, iar interfaţa e tradusă inclusiv în română. Ultima versiune stabilă: Firefox 2.0.

Pentru descărcare intră pe www.firefox.com. Fişierul descărcat se instalează la fel ca orice alt program, pe principiul „next, next, finish“; durează un minut. La prima deschidere a Firefox eşti întrebat dacă vrei ca acesta să devină browser-ul implicit. Dacă spui DA, Firefox ia locul lui Internet Explorer ca browser de bază, dar asta nu înseamnă că nu-l poţi folosi şi pe cel vechi, atunci când vrei. Mai mult, schimbarea nu dă dureri de cap, pentru că lista de link-uri preferate (Favorites) din Internet Explorer este preluată automat şi în Firefox.

* extensie – un script (un fel de miniaplicaţie) care instalată pe un program compatibil, adaugă o anumită facilitate acestuia.

În ziua lansării versiunii 2.0 a browser-ului Firefox, pe data de 24 octombrie 2006, la cartierul general al Mozilla soseşte un pachet cu totul special de la Microsoft: un tort trimis de echipa rivală, a dezvoltatorilor Internet Explorer 7. L-a fotografiat şi postat pe blog-ul său un angajat Mozilla, care nota „Nu, n-a fost otrăvit“. Nu se cunoaşte încă motivaţia acestui gest, se speculează doar că ar fi de bine ori de rău. www.digitaljournal.com

• Thunderbird

Cel de-al doilea produs popular, o aplicaţie gratuită de e-mail similară cu Microsoft Outlook, se aseamănă cu Firefox în ceea ce priveşte versatilitatea: i se pot adăuga o grămadă de facilităţi sau teme vizuale create de comunitatea de pasionaţi software. A ajuns la versiunea 2.0. www.mozilla.com/thunderbird

Este important Internetul? Foarte! Şi, cum intri în Marea Reţea? Printr-o „poartă“ numită browser web – acest software pe care-l putem considera drept al doilea sistem de operare al PC-ului. Unele porţi scârţâie, altele se deschid uşor, unele au mânerul murdar, altele sunt fermecătoare. Poarta de intrare de la Microsoft, adică browser-ul Internet Explorer este cea mai folosită în momentul de faţă, dar o alta îi fură pe zi ce trece din vizitatori. Anume, o altă poartă, mai dichisită spun cei ce i-au păşit pragul, numită Firefox.

Deşi gratuit, browser-ul Firefox şi-a lipit la intrare, în pagina de start, un afiş pe care scrie „bun venit pe Google, raiul căutărilor pe Internet“. Şi, dintr-o asemenea reclamă, Mozilla, creatorul acestui produs gratuit, a început să strângă zeci de milioane de dolari.

La jumătatea anilor ’90, aplicaţia de navigare pe Internet (browser-ul web) a celor de la Microsoft – Internet Explorer – era de nouă ori mai puţin populară decât cea creată de compania Netscape¹. Cu 86% cotă de piaţă, Netscape Navigator deţinea monopolul navigării web. Rolurile s-au inversat repede, de îndată de Bill Gates a înţeles probabil că Internetul va deveni din ce în ce mai important pentru utilizatorii de computere. În consecinţă a ordonat ca Internet Explorer (IE) să fie oferit gratuit ca parte a sistemului de operare Windows. IE a ajuns în 2004 să fie utilizat într-o proporţie impresionantă, de 92%.

În acelaşi an, nişte pasionaţi de software au reînviat – s-ar putea spune – decedatul Netscape Navigator, sub numele de Firefox. Încă de la lansarea primei versiuni, Firefox a început să roadă fără pic de ruşine din plăcinta lui Internet Explorer. Şi încă o chestie, dacă prin anii ’90 conexiune Internet nu avea multă lume, în prezent aşa-numita Mare Reţea reprezintă un Mare Business pătruns în casele unui miliard de utilizatori de computere.

Firefox: un browser complex creat de o duzină de oameni

În martie ’98, după ce pierde lupta browser-elor web cu Microsoft, com­pania Netscape oferă aproape tot codul de la baza suitei sale de aplicaţii de Internet în variantă open source (sursă accesibilă gratuit dezvoltatorilor). Aşa s-a născut proiectul Mozilla (după numele de cod atribuit anterior browser-ului Netscape Navigator), fiind sprijinit în continuare de Netscape.

În 2003, o mână de developeri se desprind de sub tutela Netscape, constituind Mozilla Foundation², o organizaţie non-profit dedicată pro­iectului Mozilla. Fundaţia a pornit activitatea cu 10-12 oameni, fără certitudinea unui viitor sigur din punct de vedere financiar, primind însă pentru start-up o donaţie de 2 mil. USD de la AOL – părintele Netscape – precum şi drepturile intelectuale asupra aplicaţiilor Mozilla dezvoltate până atunci. Proiectul Mozilla include browser-ul web Firefox (al doilea ca număr de utilizatori după Microsoft Internet Explorer), clientul de e-mail Thunderbird, calendarul Sunbird şi alte aplicaţii.

1. Netscape Communications Corporation – Înfiinţată în 1995, cumpărată de AOL în 1998, companie activând în domeniul computerelor (software şi Internet), Netscape este cel mai bine cunoscută pentru browser-ul web cu acelaşi nume, care la mijlocul anilor ’90 domina piaţa autoritar. La sfârşitul lui 2006 browser-ul Netscape era utilizat în proporţie de numai 1%. www.netscape.com
2. Mozilla Foundation & Corporation– Ca fundaţie, Mozilla s-a întemeiat în iulie 2003, drept corporaţie californiană non-profit. Doi ani mai târziu (august 2005) apare The Mozilla Corporation, o subsidiară a Fundaţiei Mozilla (supusă taxelor fiscale), creată în scopul obţinerii de profit, coordonării activităţilor de R&D şi marketing pentru produsele şi tehnologiile Mozilla. www.mozilla.com
3. Câte-un dolar pentru fiecare Firefox – În toamna lui 2005, Google – duşman declarat al Microsoft – oferea utilizatorilor care-i publicau reclamă un set de butoane (mici poze cu sigla Firefox) ce permiteau descărcarea browser-ului Firefox. Pentru fiecare descărcare/instalare a browser-ului de către vizitatori, operatorii site-urilor obţineau câte un dolar de la Google. www.informationweek.com