Principalul argument prin care platforma Telegram și-a atras atât de mulți fani este garanția intimității conversațiilor, comunicațiile purtate prin conexiuni criptate în sistem end-to-end nefiind supuse colectării de informații în scop publicitar și deschise interceptării directe.
Numai că, în realitatea lucrurile nu ar sta chiar așa, dezvăluiri apărute pe surse sugerând că folosirea tehnologiilor de criptare nu oferă protecție absolută, administratorii Telegram dând curs solicitărilor pentru prelevarea de informații despre utilizatori, primite din partea anumitor guverne. Totuși, în apărarea companiei, aceleași surse arată că solicitările primite erau alese pe sprânceană, foarte puține fiind de fapt acceptate.
Totuși, simplul fapt că astfel de interceptări se produc și în rețeaua Telegram arată că tehnologiile de criptare folosite nu sunt chiar atât de impenetrabil pe cât și-ar dori să transmită administratorii platformei. Iar dacă sistemul include o astfel de „portiță” care facilitează colectarea de informații, atunci cine poate spune cu certitudine că doar administratorii Telegram dețin „cheia” acesteia? Extrem de motivate, grupările de hackeri finanțate de guvernele lumii au măcar la nivel teoretic șansa de a reuși în cele din urmă interceptarea pe ascuns a comunicațiilor Telegram, ceea ce ar putea avea consecințe devastatoare pentru utilizatorii aflați în regiuni controlate de regimuri autoritare (persecuție, întemnițare, sau mai rău).
Potrivit informațiilor apărute în publicația Der Spiegel, Telegram ar fi încuviințat mai multe solicitări pentru furnizarea de informații primite in partea Biroului Federal pentru investigații criminale din Germania, asistând investigații desfășurate pe teme de terorism și abuzuri la adresa copiilor. Totuși, alte solicitări pentru asistarea anchetelor criminale de altă natură au fost refuzate.
Ce-i drept, excepțiile privind asistarea anchetelor pe teme de terorism și abuzuri la adresa copiilor sunt menționate în politicile de utilizare Telegram încă din anul 2018, contradicția fiind mai degrabă cu strategia de marketing a platformei. Venind ca o confirmare pentru consecvența cu care administratorii platformei nu acceptă solicitări „dubioase” pentru cedarea de informații despre utilizatori, serviciul Telegram a fost interzis pe teritoriul Rusiei încă din anul 2018, după ce autoritățile de la Kremlin au invocat în solicitările de interceptare tocmai excepțiile sus menționate.