Wolfram Alpha, androidul care ştie uneori răspunsul

Cu excepţia cazului în care ai fost rupt de la Internet în ultimele câteva săptămâni, nu se poate să nu fi auzit de Wolfram Alpha, cum îl numeşte toată lumea, fără a şti de fapt că Alpha este doar indicatorul care ne arată că avem de-a face cu un proiect aflat la început de drum. Dezvoltat de omul de ştiinţă britanic în vârstă de 49 de ani, Stephen Wolfram, Wolfram este, aşa cum se alintă singur, un "computational knowledge engine", un instrument care trece informaţia printr-un filtru matematic. Mai mult, se doreşte a fi un fel de robot umanizat, care să interpreteze corect întrebările obişnuite şi să găsească un răspuns în vasta sa bază de date plină cu informaţii din diverse ştiinţe – de la istoria şi geografie, la statistică – pe care abia începe să o construiască.

Wolfram are două caracteristici definitorii: matematica şi latura semantică. Matematica se regăseşte în majoritatea rezultatelor pe care le oferă, iar semantica este cea care încearcă să-l apropie de limbajul comun, cea care încearcă să-l ajute să înţeleagă întrebările de genul "care este cel mai înalt munte din lume". Partea matematică este şi cea mai uşoară pentru Wolfram, câteva zeci de servere ar trebui să fie suficiente pentru a-l învăţa formulele, algoritmii şi statisticile necesare. Semantica va fi marea provocare.

Wolfram vs Google

Luaţi de val, mulţi s-au grăbit să-l compare cu Google, sau chiar să spună că va fi un rival pentru Google. Doar că există o singură problemă în acest context: Wolfram nu este un motor de căutare. Wolfram nu are boţi care să colinde netul în lung şi-n lat şi să îţi afişeze link-uri către pagini care corespund căutărilor. Este un sistem de calcul care interpretează informaţiile pe care le deţine. Că are o interfaţă şi câteva principii similare celor ale motoarelor de căutare, este altceva.

Wolfram este mai degrabă, un instrument complementar unui motor de căutare, o funcţie care ar reprezenta valoare adăugată pentru Google. Cine ştie, poate Google chiar va cumpăra Wolfram, mai devreme sau mai târziu. Este cât se poate de plauzibil, având în vedere potenţialul enorm al lui Wolfram şi istoricul în materie de achiziţii al lui Google.

Aşadar, de reţinut, Wolfram nu este un motor de căutare. Poate, pe viitor, îşi va extinde baza de informaţii prin indexarea unor site-uri de profil, gen Wikipedia. Ar fi un pas logic, cu implicaţii financiare benefice pentru ambele părţi. Însă nici un astfel de pas nu-l va transforma într-un motor de căutare.

Ce să aştepţi de la Wolfram

Wolfram încearcă să acopere numeroase ştiinţe şi domenii de interes. Pe lista de topicuri se regăsesc matematica, statistica, fizica, chimia, astronomia, istoria dar şi nutriţia, meteorologia, muzica şi sportul. Este evident efortul creatorului de a realiza un motor care să înţeleagă ce vrei de la el şi să te lămurească cu ajutorul unei vaste baze de informaţii din toate domeniile.

Pentru anumite entităţi – oraşe, companii etc. – Wolfram realizează un rezumat de informaţii din mai multe domenii. Asta spre deosebire de interpelările la care răspunde cât de poate de exact, la subiect. De exemplu, dacă vei căuta după Bucharest, Wolfram, va afişa mai multe date, precum populaţia, temperatura, localizarea geografică etc. În contradicţie cu acestă abordare, dacă vei căuta după "Bucharest weather" vei primi doar informaţii legate de vreme. Foarte multe informaţii, inclusiv un istoric al evoluţiei temperaturilor.

Wolfram poate fi abordat fie în stilul clasic, pe baza cuvintelor cheie, fie adresându-i o întrebare, aşa cum ai proceda în mod normal cu orice persoană. Deşi încearcă din răsputeri să înţeleagă topica şi interpretările lexicale, Wolfram îşi arată destul de repede limitele. De cele mai multe ori este confuz când îi este adresată o întrebare. Este evident că ştie să răspundă la un set predefinit de întrebări şi că în momentul în care user-ul devine creativ, se pierde.

La fel de evident este că ţările din prima linie au prioritate pentru baza de date a lui Wolfram. Acesta ştie mai puţine informaţii despre un oraş din România, de exemplu, decât despre unul din Statele Unite. Iar acest aspect nu cred că va fi remediat vreodată. Poate doar un motor de căutare local, precum okidoki, să realizez acest lucru, pe viitor, pentru utilizatorii din România.

Pentru a înţelege ce poate şi care îi sunt limitele, este obligatorie o vizită a paginii de exemple. Înţelegând acele exemple, poţi dezvolta şi adapta interpelările pentru propriile-ţi curiozităţi.

Ce poţi încerca pe Wolfram

Iată câteva tipuri de interpelări, însoţite de exemple, prin care am pus la încercare aptitudinile lui Wolfram.

comparaţii: România vs. Bulgaria

geografie: cei mai înalţi munţi din lume

oraşe: capitala statului Congo

meteo: vremea în Bucureşti sau câte grade au fost pe 7 mai 1986 în Sevilla

nivelul salinităţii Mării Negre?

astronomie: următoarea eclipsă de soare

când s-a născut Einstein?

date calendaristice: 11 septembrie 2001

calcule: formule matematice şi chimice

cinematografie: Star Trek 2009

muzică: Stairway to Heaven

note muzicale

transformari şi măsurători: 120 kph

alimentaţie: calcul caloric

calendarul lunii în curs

care este formula vitezei

rezultatul combinaţiilor de culori: albastru + verde

dicţionar explicativ: blog

câţi români folosesc Internetul?

ce trafic are go4it.ro?

a fi sau a nu fi?

Aceste exemple pot fi caracteristice pentru un utilizator normal, care este interesat de anumite informaţii relativ uşor de priceput. La polul opus se află informaţii de specialitate, utile pentru cei care lucrează într-un anumit domeniu, dar mai greu de digerat pentru restul. De exemplu, Wolfram ştie destul de multe despre genetică şi cromozomi.

Wolfram – prima impresie contează

Ţinând cont de timpul scurt trecut de la lansare, de faptul că este abia la început şi că, aşa cum spune şi creatorul lui, are nevoie de mult timp pentru a-şi dovedi adevăratul potenţial, este prematur să emiţi concluzii sau să-l etichetezi definitiv. Ce pot să spun este că nu sunt dezamăgit de Wolfram, deşi nu se ridică la nivelul la care s-a vorbit despre el înainte să fie lansat.

Este clar că Wolfram are un potenţial enorm şi că, dacă nu se va lovi de dificultăţi financiare sau de altă natură şi se va dezvolta mult în următorii câţiva ani, vom avea de-a face cu un instrument extraordinar de util. Va putea deveni robotul care să ştie răspunsul la majoritatea întrebărilor. Şi, repet, îl văd ca pe un fel de mâncare delicioasă pentru Google. Google are nevoie de Wolfram.