ASUS ROG Strix SCAR 18 review: (probabil) cel mai puternic laptop de gaming de până acum

Anunțată inițial la CES 2023 la începutul anului, noua generație de laptop-uri de gaming cu hardware din cea mai nouă generație a ajuns în sfârșit pe piață. Sunt puține modele disponibile în acest moment care pot spune că sunt comparabile din punct de vedere al performanței comparabile cu noul ASUS ROG Strix SCAR 18, acesta fiind echipat cu cel cu cel mai puternic procesor din piață, și cu cel mai puternic cip grafic de laptop-uri de până acum, GeForce RTX 4090 de la NVIDIA. Practic, acesta este cel mai puternic laptop de gaming din lume, iar testele din acest articol confirmă aceste afirmații.

ROG Strix SCAR 18 nu face compromisuri

Probabil că ați sesizat acel „18” din numele acestui model. Așa cum ați intuit deja, această cifră descrie diagonala monitorului acestui laptop. Dacă erați de părere că modelele de 16” din ultimii câțiva ani sunt mari, ei bine, anul acesta vom vedea din ce în ce mai multe laptop-uri cu ecrane de 18”, iar acestea cu siguranță nu vor mai putea fi considerate computere portabile.

Acestea, la fel ca ROG Strix Scar vor fi mai degrabă… mobile, în sensul că pot fi strânse rapid și mutate în altă parte. Dimensiunile și greutatea laptop-ului de față limitează posibilitatea de a-l căra zi de zi pentru muncă într-un ghiozdan. Va trebui să îl porți mai degrabă un rucsac de drumeții pentru a-l putea găzdui alături de încărcătorul său, deloc mic sau ușor.

Dar dimensiunile ridicate nu sunt o problemă pentru cei care oricum nu l-ar fi mutat prea des de pe un birou, iar acesta pare să fie și publicul țintă pentru ROG Strix SCAR 18. Fiind vorba astfel despre un „desktop replacement”, ASUS a luat decizia să nu facă compromisuri atunci când a realizat acest computer.

Din punct de vedere al design-ului, avem de a face cu un computer destul de arătos, dacă îți plac computerele negre cu puține elemente care ies în evidență. Există câteva detalii pe capacul ecranului și logo-ul ROG, dar în rest totul este realizat din plastic negru, puțin plastic transparent în anumite zone și puțin metal, pe ici pe colo. Rezultatul este un computer mare, greu și robust. Desigur, nu puteau lipsi și luminițele RGB, care decorează atât partea din față, cât și partea din spate a laptop-ului, dar și tastatura. Din fericire, poți păstra design-ul „serios” al acestui laptop prin dezactivarea acestor luminițe. În mod implicit, acestea sunt setate pe modul „curcubeu” și pot cu ușurință să lumineze o cameră pe întuneric la intensitate maximă.

Ecranul de 18” are o ramă foarte mică, ceea ce sugerează că ASUS a încercat să nu irosească spațiu atunci când a construit acest computer. Rama este atât de subțire încât webcam-ul a avut nevoie de un „contra-notch”, care scoate acea zonă puțin în relief. Bine că există, întrucât acum câțiva ani, compania ASUS era hotărâtă să elimine complet webcam-urile de pe laptop-uri de gaming.

M-am bucurat însă să văd că ASUS a ales o tastatură de dimensiuni normale, cu tot cu numpad pe acest model, alături de un trackpad modern, cu multitouch și fără butoane fizice. Acesta nu este cel mai mare trackpad din câte am văzut, modelele Samsung recente oferind trackpad-uri de câteva ori mai mari ca suprafață, însă cu siguranță este unul dintre cele mai mari de pe un laptop de gaming.

Galerie foto 2 imagini

Am fost puțin dezamăgit de port-urile de conectivitate de pe acest model. Cu dimensiuni atât de mari, lipsa unui card reader SD este cu adevărat ciudată. De asemenea, avem la dispoziție doar două port-uri USB-A, ambele pe partea din dreapta, două USB-C pe stânga, un HDMI 2.1, un port Ethernet și un jack combo de 3,5mm. Niște USB-uri în plus și un slot pentru carduri ar fi fost perfecte. De asemenea, având în vedere că vorbim despre un laptop de gaming de top, un DisplayPort pentru conectarea unui monitor de gaming ar fi fost de asemenea recomandat alături de HDMI-ul care este recomandat mai degrabă pentru conectarea de monitoare office, televizoare sau proiectoare. Monitoarele de gaming cu refresh rate ridicat au nevoie, în general, de un port DP.

Asus s-a lăudat în prezentările recente cu poziționarea port-urilor de conectivitate pe laterale, însă mutarea măcar a unora pe spate ar fi fost o decizie apreciată. Cel mai mult mi s-a părut că mufa de alimentare, care este una destul de mare, cu un cablu foarte gros, poate incomoda în utilizare și trece fix prin fața unei fante de aerisire permanent. Mutată pe spate, central cu o mufă dreaptă sau pe colț, ar fi fost o poziționare mai bună. De altfel, dacă computerul tot stă permanent în priză, nu prea are sens să fii deranjat de mufa care va fi permanent atașată de el.

Specificații hardware

Modelul ROG Strix Scar 18 testat este unul cu aproape toate opțiunile hardware la maximum. Am avut de a face cu un model echipat cu cel mai puternic procesor mobil din piață, modelul Intel Core i9-13980HX, alături de un RTX 4090 de la NVIDIA, cu 16 GB memorie GDDR6, 32 GB memorie RAM DDR5 la 4800 MHz și două SSD-uri PCI-Express 4.0 de 1TB în Raid0.

Acesta nu este doar unul dintre cele mai performante laptop-uri pe care am avut ocazia sa le testez, dar și unul dintre cele mai performante PC-uri de orice fel, incluzând desktop-urile. Și totodată unul dintre cele mai scumpe. La un preț de aproximativ 4.000 de euro (20.799 lei, mai exact, fără sistem de operare), acesta include cam toată performanța de care ai realist nevoie pentru un computer acasă.

• Ecran: 18″, 2.560 x 1.600 pixeli (16:10), IPS, 240 Hz, G-SYNC, HDR
• GPU: NVIDIA GeForce RTX 4090 16 GB GDDR6 (TDP 175W)
• Procesor: Intel Core i9-13980HX (8+16 cores, boost 5,6 GHz)
• RAM: 32 GB DDR5-4800 MHz
• Stocare: 2 X SSD 1 TB NVMe PCI-Express 4.0, RAID0
• Port-uri: 1 x Thunderbolt 4 (USB-C), HDMI 2.1, 1 x USB 3.2 Gen 2 (USB-C), 2 x USB 3.2 Gen 2 (Type-A), jack 3,5mm combo, Ethernet 2.5G
• Wireless: WiFi 6E, Bluetooth 5.2
• Baterie: 90 Wh, alimentator 330W
• Sunet: 4 difuzoare, Smart Amplifier, Dolby Atmos
• Altele: tastatură iluminată RGB, webcam HD
• Greutate: 3,1 kg

Ecranul este foarte performant, dar nu este cel mai bun din piață

Modelul de 18” al seriei ROG Strix SCAR din 2023 este unul de tip IPS la 240 Hz, cu rezoluție QHD pe format 16:10. Aș fi vrut să pot testa și modelul de 16” care are un ecran și mai performant, pe panel mini-LED, cu 1000 de zone de dimming. Totuși, nu mă pot plânge nici de acest model.

Pe de-o parte, acesta este semnificativ mai mare, cu 2” în plus, dar și mai rapid. Pe când cel de 16” vine cu refresh rate la 165 Hz, acesta este mai degrabă potrivit pentru jocuri de tip eSports, și oferă o frecvență mai înaltă a ratei de împrospătare. Ajută și faptul că multe jocuri competitive pot rula pe detalii maxime și rezoluția nativă a ecranului la refresh rate maxim.

Fiind un panel IPS, nu ne putem aștepta la local dimming, însă panelul este compatibil cu formate HDR moderne, precum HDR10 și Dolby Vision. Efectul HDR va fi mai degrabă vizibil în secvențe foarte luminoase, nu în cele mai întunecate. Pe de-o parte, acesta este unul dintre cele mai luminoase ecrane de pe un laptop de gaming, pe de altă parte, faptul că există și modelul cu mini-LED sugerează că nu este și cel mai bun, acela putând afișa conținut HDR cu impact mai mare, care poate afișa nuanțe de negru mai adânci și detalii atât în umbre, cât și în zonele aprinse de pe ecran. Aceste lucruri sunt mai puțin importante în jocuri competitive, dar foarte importante în titluri single player unde grafica și direcția artistică sunt mult mai importante, sau, de ce nu, în filme HDR.

ROG Strix SCAR 18 vine cu multe avantaje, dar are și mici dezavantaje

ROG Strix SCAR 18 este, așa cum am zis inițial, un „desktop replacement”, deci nu am pretenții de la el să funcționeze prea mult pe baterie. Din acest motiv nici măcar nu am încercat asta. Cu o baterie de 90Wh, laptop-ul cu siguranță nu va putea oferi prea multă autonomie. Numai placa grafică poate consuma în full load 175W de una singură, iar procesorul încă 65W. Astfel, atunci când laptopul nu este în priză, performanța lui este limitată mult pentru a putea rula pe baterie și devine astfel un soi de „ultrabook” din punct de vedere al performanței. Dacă iei un computer atât de puternic pentru a-l folosi la o cafenea sau în parc, faci ceva greșit. Bateria ține destul cât să muți laptop-ul dintr-o parte în alta sau să îl lași în standby până la următoarea priză, dar nu te poți aștepta la mai mult de câteva ore de productivitate office pe un profil de consum economic.

Totuși, poți folosi cu siguranță acest laptop și pentru alte activități decât gaming-ul. Având atât de multă putere la bord, ROG Strix SCAR 18 este unul cu siguranță potrivit pentru domenii creative, unde puterea de procesare și un cip grafic rapid sunt necesare pentru a accelera activități precum editarea de fotografii sau clipuri video. Din păcate, ecranul nu vine cu o fișă de calibrare, deci va trebui să îl calibrezi acasă pentru a asigura culori cât mai naturale. Din fericire, aplicația Armoury Crate vine cu astfel de funcții dedicate pe acest model, cât și cu profiluri de culoare sRGB și DCI-P3 preconfigurate, pentru culori cât mai naturale. Va trebui să vă cumpărați însă singuri un calibrator X-Rite compatibil pentru calibrare. Tot în zona creativă ar fi fost cel mai util și un slot de card SD, eliminând astfel nevoia de a folosi un cititor de carduri extern pentru transferul de poze sau filmări de pe camere foto sau video.

Am avut câteva probleme de ajustare cu tastatura de pe acest model, în special din cauza butoanelor de funcții. La o tastatură normală, F1 este ori perfect deasupra tastei 1, ori cu jumătate de tastă mai la dreapta. Pe Strix SCAR 18, F1 este deasupra tastei 2, mutând astfel toate butoanele cu o căsuță mai la dreapta. Astfel, scurtăturile precum F2 pentru rename sau Alt + F4 pentru închiderea aplicațiilor au devenit adevărate eforturi de memorare a poziției tastelor, întrucât ori apăsam F1 care deschidea o pagină web pentru „help” (scurtătură care ar trebui eliminată complet în 2023 din Windows), fie Alt + F3, care nu făcea nimic.  În rest, tastatura este foarte bună, cu butoane bine spațiate și cu o cursă foarte satisfăcătoare atât pentru scris, cât și pentru gaming. Am apreciat și includerea unui numpad, întrucât folosesc des acea zonă a tastaturii, în special când realizez teste de performanță și introduc rezultatele în Excel.

Menționam Armoury Crate mai devreme, aplicația fiind de mult timp cea care controlează sistemele de gaming de la ASUS. Aici găsești configurări pentru lumini, macro-uri, butoane programabile și profilurile de afișare pentru ecran sau profilurile audio. De asemenea, tot aici găsești și profilurile de performanță. Avem un profil silențios, care poate opri complet ventilatoarele sub anumite temperaturi, un profil de performanță și un profil Turbo. Desigur, există și overclocking manual, dar deja laptop-ul este destul de performant încât nu este necesară modificarea parametrilor de acest gen pentru CPU și GPU. ASUS pune oricum 50 MHz în plus la frecvențe pe profilul Turbo. Există posibilitatea de a crește până la 200 pe cel manual, dar și posibilitatea de instabilitate crește.

Testarea în gaming am realizat-o pe profilul Turbo, iar temperaturile au fost ținute în frâu de sistemul de răcire de la ASUS. Acesta este aproape dublu ca mărime față de cel de pe generația de anul trecut și folosește un sistem cu trei ventilatoare: unul pentru CPU, unul pentru GPU poziționate pentru evacuare pe stânga și dreapta, alături de unul „de sistem”, poziționat central, care trage aerul rece în carcasă din partea de jos. Atât CPU, cât și GPU sunt tratate cu liquid metal în locul unei paste termoconductoare tradiționale, care poate reduce temperatura cu până la 15 grade Celsius față de alte soluții.

În practică, temperaturile pe profilul Turbo sunt de aproximativ 70-80 de grade pentru CPU și 80 de grade pentru GPU în gaming. Acestea pot fi însă mai scăzute în anumite situații. Jocurile care nu solicită așa de mult procesorul pot scădea temperatura acestuia și până pe la 50-60 de grade în anumite situații, pe când GPU poate crește până pe la 82 de grade atunci când folosești toate tehnologiile NVIDIA (DLSS, Ray-Tracing, Frame Generation, etc.). Totuși, aceste temperaturi sunt sub cele maxime admise pentru funcționarea în parametri optimi, iar astfel, acest computer nu intră în „throttling”. Nu se întâmplă în fiecare zi să întâlnești un laptop care reușește astfel de performanțe.

Din punct de vedere al zgomotului produs, în modul Turbo, laptop-ul crește până pe la 5600 rotații pe minut la fiecare ventilator și scoate un nivel de zgomot sesisazbil de 50 db. Acesta este destul de jos comparat cu alte laptop-uri comparabile, dar totuși destul de zgomotos. Sunetul va trebui acoperit cu o pereche de căști în timpul sesiunilor de joc.

Trebuie însă să menționez că dacă din punct de vedere hardware, laptop-ul este foarte aproape de „perfecțiune”, la nivel software, am întâmpinat câteva probleme. Acestea par să fie legate, cel mai probabil de acel MUX Switch, care permite utilizarea plăcii grafice NVIDIA permanent, în toate situațiile. Se pare că acel Switch nu are driveri sau firmware destul de bine puse la punct și uneori nu reușește să pornească semnalul video atunci când intri sau ieși din stand-by. Uneori laptop-ul refuza complet să intre în stand-by, alteori nu se mai trezea decât după ce țineam apăsat butonul power pentru o repornire completă.

Mai mult, la prima configurare, laptop-ul, deși raporta corect nivelul de performanță din jocuri în cadre pe secundă, pe ecran totul se vedea sacadat și se simțea și în gameplay atunci când mișcai mouse-ul. A trebuit să resetez laptop-ul complet prin restaurarea imaginii partiției originale pentru a rezolva aceste probleme și, la un moment dat, iar au apărut. Vorbim despre un laptop de peste 4.000 de euro, nou, doar cu drivere la zi, update-uri de Windows și jocuri instalate, fără alt software în afară de bloatware-ul ASUS. Și că tot vorbim de bloatware, să zicem că pot înțelege de ce avem aplicații precum Armoury Crate și MyAsus, întrucât sunt necesare pentru controlul anumitor componente și pentru actualizări software, dar de ce ți se bagă pe gât software care este mai degrabă „malware”, precum „antivirusul” McAffee, nu pot să înțeleg. La banii ăștia, nu prea are sens să vezi astfel de „reclame” software preinstalate.

Trebuie să menționez că am avut la test un „sample”, nu obligatoriu un computer care se vinde în magazine, însă nu pot garanta că aceste probleme s-au datorat hardware-ului nefinalizat sau că nu pot apărea probleme și pe versiunile din magazine. Cert este că nu mă așteptam la astfel de probleme de la un computer atât de scump.

ROG Strix SCAR 18 este unul dintre cele mai performante computere din piață, atât din zona de laptop-uri, cât și din zona de desktop

Și că tot am amintit performanțele acestui model, testele de gaming sunt cele care îi demonstrează capabilitățile. Am folosit suita obișnuită de jocuri, pe care le-am testat în toate modurile pe care le oferă și în cele mai uzuale trei rezoluții. Chiar dacă laptop-ul oferă doar panel QHD 16:10 din fabrică, am decis să rulez testele în rezoluții „standard” pe format 16:9, pentru a fi mai ușor comparabile cu alte modele de laptop-uri sau chiar cu desktop-uri cu rezoluții obișnuite. Am rulat testele în jocuri pe cele mai înalte profiluri de setări, atât cu, cât și fără ray-tracing, cu sau fără DLSS și cu sau fără Frame Generation acolo unde opțiunea este disponibilă. Acolo unde exista doar FSR, tehnologia similară cu DLSS de la AMD, am folosit această opțiune.

Am obținut astfel unul dintre cele mai „stufoase” tabeluri de performanță de până acum, cu 18 teste realizate doar pe Cyberpunk 2077, care oferă suport pentru toate tehnologiile NVIDIA.

Puteți consulta datele din tabel pe cont propriu, însă concluzia este că acesta este fără doar și poate cel mai performant laptop pe care l-am testat până acum în jocuri. Saltul de performanță de la generația RTX 30 nu este imensă în jocuri „tradiționale” fără ray tracing, însă eficiența a crescut de două ori, putând astfel să ruleze la performanță maximă fără throttling, ceva ce apărea în majoritatea computerelor din generația trecută. Apoi, îmbunătățirile la nivelul nucleelor RT și AI a dus la performanță mai bună în special cu ray-tracing activat și cu DLSS.

Frame Generation este încă o tehnologie nouă, care are atât avantaje dar și dezavantaje. Dar rezultatele obținute cu această opțiune activată, în special în rezoluții mari, asigură un salt și mai mare de performanță de la o generație la alta. Practic, poți rula Cyberpunk 2077 pe un laptop cu toate opțiunile activate, inclusiv Ray Tracing, în 4K, la aproape 100 de cadre pe secundă. În urmă cu doi ani, când Cyberpunk s-a lansat prima dată, niciun hardware de desktop nu putea atinge această performanță.

Gaming

Dar Cyberpunk este doar un exemplu extrem și o demonstrație a capabilităților „Frame Generation”. Multe alte jocuri pot atinge în jur de 100, sau chiar mai multe cadre pe secunde doar cu DLSS 2 „standard”, sau chiar și fără. Este important de menționat că toate testele de DLSS sau FSR au folosit profilul „balanced” pentru a ușura testarea și consistența între teste. Totuși, NVIDIA recomandă utilizarea profilului Performance în 4K, deci pot apărea avantaje de performanță și mai mari în astfel de condiții. Iar jocurile sunt toate setate pe cele mai înalte profiluri (Highest/Very High/Ultra/Epic, etc., în funcție de joc). Cu puțină ajustare a setărilor, valorile obținute în aceste teste pot fi și mai mari, cu minimum de compromisuri vizuale.

Cel mai impresionat am fost însă de performanța pe care am obținut-o cu ajutorul procesorului Intel Core i9-13980HX. Acesta beneficiază de 24 de nuclee (8 de performanță și 16 eficiente), cu 32 de fire de execuție în total. Deși poate atinge în  boost frecvențe de până la 5,6 GHz, în realitate, aceste valori sunt undeva între 4 și 4,8 GHz în jocuri. În general, un astfel de procesor este „overkill” pentru jocurile din prezent, niciunul dintre cele testate nefiind destul de pretențios pentru a stresa la maximum procesorul. Ba chiar multe nici nu știu să folosească toate aceste nuclee, sau să facă diferența între P-Cores și E-Cores. Cu toate acestea, Watch Dogs Legion tot consideră că procesorul este cea mai slabă componentă, și motivul pentru care nu poți obține mai multe cadre pe secundă. O să dau vina pe joc, nu pe hardware.

3DMark

PCMark

Pentru productivitate, în schimb, acest procesor este un adevărat „monstru”. Cu peste 30.000 de puncte în testul multi-core Cinebench R23 și peste 2000 de puncte în Single-Core, acesta este mai puternic decât multe procesoare desktop high-end din prezent. Ba chiar întrece în performanță și cipuri considerate profesionale, precum cele din seria Threadripper, cu 32 de nuclee fizice și 64 de fire de execuție. Niciodată nu am văzut un procesor de laptop să termine un run de Cinebench R23 în mai puțin de 30 de secunde, dar acest model a făcut-o fără probleme.

Benchmarks

• Cinebench R23 – Multi-Core 30.357 / Single-Core 2.123
• CrystalDiskMark SEQ1M Q8T1 – Read: 11.793 MB/s / Write: 9.277 MB/s
• CrystalDiskMark SEQ1M Q1T1 – Read: 4.954 MB/s / Write: 5.025 MB/s

Și stocarea este destul de „overkill”, dar aș fi preferat să nu vină configurată în format Raid0. Chiar dacă două slot-uri M.2 sunt populate cu SSD-uri de 1 TB pe magistrală PCI-Express 4.0, acestea sunt combinate într-un singur drive Raid0 de 2 TB. Vitezele de transfer sunt într-adevăr impresionante, dar totodată inutile în gaming. Sunt puține situații în care cei 11 GB/s de citire și 9 GB/s pentru scriere vor fi utilizați. Aș fi preferat drive-uri separate, mai ales că ai posibilitatea să faci upgrade. În cazul în care vrei să schimbi doar unul dintre cele două drive-uri de 1TB, întreaga partiție Raid0 va fi distrusă, și chiar dacă vrei să le schimbi pe amândouă, tot va trebui să distrugi partiția de boot. Desigur, poți să renunți la Raid oricând și să îți partiționezi SSD-urile așa cum dorești.

Din fericire, ai libertatea îți pui ce SSD-uri dorești, întrucât doar câteva șuruburi ale capacului de jos stau în calea unui upgrade. Cele două slot-uri M.2 pot fi accesate rapid pentru upgrade. De asemenea, RAM-ul poate fi schimbat cu unul de viteză mai mare. ASUS livrează doar memorii la 4.800 MT/s, dar sunt deja disponibile memorii de viteze mai mari pe piață în format SO-DIMM.

Galerie foto 3 imagini

Concluzii

ASUS ROG Strix SCAR 18 este o adevărată demonstrație de forță din partea ASUS și cu siguranță nu va dezamăgi pasionații de gaming care își doresc performanță de top de la un laptop. Acei pasionați trebuie însă să aibă și buzunare adânci pentru a-și putea permite o asemenea bestie de gaming și să fie conștienți că performanța de top vine cu anumite condiții. Una este că avem de a face cu un laptop mare și greu. Alta ar fi că în ciuda faptului că este unul dintre cele mai silențioase laptop-uri de gaming de performanță înaltă, acei 50 db sunt totuși sesizabili și pot fi deranjanți în timpul jocului dacă vrei să te joci fără căști sau doar cu difuzoarele laptop-ului.

Pot spune însă că sunt impresionat în special de capabilitățile de răcire ale acestui model, dar și de ceea ce au reușit Intel și NVIDIA să livreze pe noile lor generații de hardware pentru laptop-uri. În timp ce NVIDIA pare că a mers în direcția eficienței, cu un consum redus față de modelele anterioare pentru un nivel de performanță mai mare, Intel face încă pași incrementali în direcția asta. În boost, procesorul i9 este capabil să tragă până la 150W de la priză, ceva ce nu este tocmai de lăudat în zona mobilă. Din fericire, niciodată nu va încerca asta pe baterie, din cauza limitărilor software, iar atunci când este alimentat de la priză, probabil că nu va avea nevoie, întrucât încă nu există jocuri care să îl solicite atât de tare.