ASUS ROG Strix XG32VQ review: un monitor de gaming atrăgător, cu puţin cam multe briz-briz-uri

Configurare, meniuri şi software

Sistemul de control al meniurilor este standard pentru monitoarele ASUS, în dreapta pe spatele monitorului fiind amplasate un joystick cu patru direcţii şi buton OK în centru, un buton „Cancel” sub acesta şi scurtături către funcţiile Game Plus (overlay cu crosshair, refresh rate, timer şi gradaţii pentru aliniera unui sistem multi-monitor) şi Game Visual pe butoanele de mai jos. Ultimul buton de jos este butonul Power.

Nici meniurile nu ne rezervă noutăţi foarte mari. Fiind un monitor ASUS, majoritatea opţiunilor sunt similare de la model la model.

Primul meniu este dedicat funcţiei Game Visual, echipată din fabrică cu 7 profiluri pre-stabilite pentru mai multe cazuri de utilizare, cât şi un profil personalizabil de către utilizator. Majoritatea profilurilor precum Racing Mode, RTS/RPG Mode, FPS Mode şi MOBA Mode sunt realizate pentru a scoate în evidenţă anumite detalii din jocuri în funcţie de genul abordat, însă acestea oferă culori nenaturale, greu de privit pentru cineva care este interesat de calitatea imaginii. Moduri precum Scenery şi Cinema sunt de-a dreptul inutilizabile, clar nepotrivite pentru vizionarea de filme sau „peisaje”. sRGB mode este setarea standard, care ar trebui să ofere cele mai „corecte” culori cu un nivel de alb bun, care nu este nici exagerat de „galben” şi nici „albăstrui”.

Cei mai „aventuroşi” ar putea să încerce să creeze un profil personalizat, însă pentru majoritatea utilizatorilor, profilul sRGB ar trebui să fie cel preferat, întrucât majoritatea jocurilor şi filmelor disponibile pe PC vor arăta cel mai bine în acest mod. Astfel, în meniul Color, utilizatorii vor putea să modifice setări precum Brightness, Contrast, Saturaţie, Gamma şi temperatura de culoare doar pe modul User Profile, aceste setări fiind inaccesibile în modul sRGB.

ASUS oferă posibilitatea de a scădea nivelul de lumină albastră dintr-un meniu cu cinci niveluri de setare (de la 0 la 4), însă doar cel mai puternic pare să facă ceva, restul fiind mai mult de formă.

Setările „de gaming” se găsesc însă în meniul Image, unde avem OverDrive, care reduce efectul de „blur” în mişcări rapide, dar care poate adăuga „urme” pe anumite elemente şi activarea setării FreeSync. Acest monitor este compatibil cu tehnologia de refresh rate variabil de la AMD, însă aceasta este accesibilă doar pe plăci video AMD. Cum nu am avut la îndemână o asemenea componentă, nu am putut testa această funcţie pe placa NVIDIA GTX 1080 din dotare. Lista de specificaţii hardware sugerează că refresh rate-ul adaptiv intră în efect abia de la 48 de cadre pe secundă în sus, limita monitorului fiind de 144 Hz.

Singurul meniu care mai oferă ceva interesant este System Setup, de unde pot fi controlate funcţiile mai avansate ale monitorului. Aici găsim setarea Light in Motion, cu intensitate mai mică sau mai mare pentru proiecţia de pe birou, posibilitatea de a activa sau dezactiva Aura Sync şi control separat de Aura Sync ale luminiţelor RGB de pe spate. Această setare din urmă oferă acces la setări precum Rainbow, Color Cycle, Static, Breathing şi Strobing, toate fiind disponibile în majoritatea soft-urilor de configurare RGB. Desigur, tot de aici pot fi oprite complet luminiţele.

Când vine vorba despre software-ul Aura Sync, acesta continuă să ne dea bătăi de cap. Ne-am mai întâlnit cu acesta şi pe diverse computere ASUS în trecut, însă aceasta a fost prima dată când sistemul a refuzat complet să funcţioneze. Ciudat este că software-ul Aura Sync „vedea” şi putea configura luminiţele RGB de pe stick-urile de memorie din dotare, modelele XPG SPECTRIX D41 de la ADATA, însă nu a reuşit să detecteze monitorul nici după instalarea driverilor o a treia oară.  Pentru testare am lăsat luminiţele pe setarea rainbow din meniu.