Ideea folosirii becurilor pe post de antenă wireless nu este nouă. Din păcate, standardizarea sa se lasă aşteptată. Inginerii de la Institutul Fraunhofer Heinrich Hertz au reuşit să depăşească bariera de 800 Mbps atinsă în 2011 şi se pot lăuda acum cu transferuri de până la 3 Gbps. Asta înseamnă de trei ori mai mult decât se obţine prin cablul de reţea folosind plăci de reţea obişnuite. LED-urile din bec clipesc cu o frecvenţă de 180 Hz, oferind astfel o lăţime de bandă foarte mare. Vitezele de 3 Gbps au fost obţinute în condiţii de laborator, însă folosind LED-uri ce se pot cumpăra din comerţ.
Vă întrebaţi cum ar putea fi conectat becul la Internet? Ar fi foarte elegant să se folosească sistemul PowerLine, de transfer al datelor prin cablurile prizelor din pereţi. Din păcate, acest protocol este destul de lent şi momentan permite viteze de 500 Mbps. Folosirea unui cabu de date dedicat anulează avantajul unei reţele fără fir. Soluţia de transfer al datelor prin LED-uri rezolvă astfel o parte a problemei. Inginerii de la Institutul Fraunhofer Heinrich Hertz nu au menţionat nimic în legătură cu felul în care datele vor fi trimise înapoi de la calculator către bec. Ar fi de preferat să fie folosit un emiţător cu unde infraroşii, pentru a nu deranja vizual. Nu ştim însă dacă el ar putea atinge aceleaşi viteze de transfer de 3 Gbps. În aceste condiţii, o reţea wireless prin becuri, ce suportă viteze foarte mari de transfer, este departe de realitate.