Vechiul PC, noul Server Media (partea I)

Rigori hardware

Un server, deşi este totuna cu un banal computer din punct de vedere harware, este un computer ce trebuie să funcţioneze în mod continuu, fără să cedeze uşor cînd PC-urile conectate îl solicită la greu. De aceea câteva măsuri speciale sunt necesare pentru a transforma calculatorul cel vechi într-un centru media.

Răcirea

Dacă componentele din server se încălzesc peste măsură, echipamentul poate (de)ceda. Prin urmare, în cazul convertirii unui PC mai vechi pentru a funcţiona pe post de server, curăţă mai întâi de praf ventilatoarele din interiorul cutiei, sursa de tensiune, verifică ca între procesor şi cooler să existe un excelent contact termic (curăţă punctul de contact şi înlocuieşte pasta în caz că-i nevoie). Cîteva găuri în plus pe laterala carcasei, în caz că lipsesc, plus un ventilator eficient montat în dreptul găurilor respective ajută mult la eliberarea aerului cald din interiorul carcasei. Dacă ai chef de investiţii la acest capitol, cumpără o sursă de mare putere şi de calitate, plus un cooler serios şi înlocuieştele pe cele vechi. Nu contează cât de tare sună ventilatoarele, poţi monta serverul în cămară.

Hard discul

Trebuie să aibă o capacitate mare de stocare, în acord cu numărul de melodii, filme, poze şi alte fişiere pe care intenţionezi să le stochezi pe PC. O piesă MP3 de 4 minute ocupă cam 4MB, un film întreg comprimat DivX sau VideoCD cam 700MB, cele de pe DVD au între 4,7 GB şi 9,4 GB, iar o poză făcută cu noile aparate foto de înaltă rezoluţie depăşeşte 3MB. De exemplu, pentru 10.000 de melodii MP3 (cam 500 de albume audio), 100 de filme DivX şi 5.000 de poze am avea nevoie cam de 130GB spaţiu liber pe hard disc. Unde mai pui că au apărut filmele high definition (25 – 50 GB), iar pe viitor vei adăuga noi şi noi fişiere media fără intenţia de a le şterge? E clar, ai nevoie de un hard sau mai multe cu capacitatea de 500GB.

Preţurile acestora au scăzut mult, actualmente unul de 500GB costă vreo 250 de lei. Asigură-te că placa de bază din computer acceptă hard-uri de capacitate aşa mare. Nu strică să avem mai multe hard disc-uri conectate în regim RAID, astfel încât în caz că cedează unul, un altul să conţină o copie fidelă (numită "imagine") a datelor ce existau pe cel ce s-a defectat. Dacă se încălzesc excesiv în timpul funcţionării e necesară ventilarea suplimentară a acestora. În cazul unui computer vechi repus la treabă, cu siguranţă hard discul are o capacitate mică, dar nu-l arunca. E fix bun pentru a instala pe el sistemul de operare, pentru ca acest software să nu afecteze citirea şi prelucrarea rapidă a datelor pe care serverul urmează să le furnizeze computerelor conectate. Dacă vei ţine pe acelaşi hard disc sistemul de operare şi fişierele media, ai grijă să le pui pe partiţii separate.

Evitarea nefuncţionării în cazul penelor de curent

Sunt sigur că n-ai chef să refaci eventuale setări, să-ţi baţi capul mai ales dacă eşti atehnic, dacă funcţionarea serverului e afectată de o pană de curent. Tocmai de-aceea recomand achiziţionarea unui UPS de cel puţin 600W. UPS-ul sau "uninterruptible power supply" este un echipament alimentat de la reţea ce include un acumulator puternic şi asigură automat pentru câteva zeci de minute alimentarea computerului şi accesoriilor acestuia în cazul căderilor accidentale de curent. Aşadar, dacă se întrerupe curentul pe o perioadă scurtă, serverul nu se va închide/restarta, datele stocate şi sitsemul de operare vor rămâne intacte. Preţul unui UPS începe de la o sută de lei şi ajunge la peste o mie, în funcţie de putere, producător şi siguranţa oferită de echipament.

Dacă vom accesa muzică şi filme prin Wi-Fi

Avem nevoie de un router wireless dacă vrem să redăm muzică, filme sau poze pe alte computere, fără să ne împiedicăm în cabluri. Dacă îl ai deja bine, dacă nu cumpără unul la zi din punct de vedere al standardelor Wi-Fi. Pentru streaming de muzică, standardul 802.11 b ar fi suficient, teoretic. Acesta oferă o viteză maximă de 11Mbps, tot în teorie. Dacă însă se vor conecta mai multe computere via Wi-Fi la server, calitatea streaming-ului de muzică va suferi – banda se împarte între calculatoare. De aceea, apelăm la standardul 802.11 g (sufixul e cel care face diferenţa) care oferă maximum 54 Mbps viteză, dar şi mai bine la "802.11 draft n", standard Wi-Fi de ultimă generaţie a cărui rată tipică de transfer este de 74 Mbps şi maximă de 300Mbps. Cel din urmă este perfect pentru muzică, filme, transfer de fişiere mai mari. Locaţia antenei ruterului joacă un rol decisiv în asigurarea unui streaming de calitate. Din această cauză, vei aşeza ruterul (sau antena acestuia dacă se poate cupla prin cablu) în locul cel mai bun pentru ca fiecare laptop/desktop ce se va conecta wireless la el, să aibă maximum de semnal. Când semnalul este mic, rata de transfer wireless scad şi se poate întâmpla ca unele pachete de date să ajungă incomplet la computerele din reţea.

Stay tuned, în partea a II-a vom explora capitolul software, câteva dispozitive hardware specializate pentru streaming media de înaltă calitate şi bineînţeles vor veni alte detalii importante sau interesante menite să te facă să înţelegi mai bine ce şi cum despre serverele media personale.

Te-ai săturat să ştergi fişierele media de pe calculatorul tău
pentru că nu mai ai spaţiu pentru altele mai noi, să te streseze
cei cu care împarţi casa de fiecare dată cînd vor să transfere pe
PC-ul lor un film ori nişte melodii de pe laptopul tău? Soluţia
este să-ţi cumperi un server media pentru acasă. Sau să transformi
calculatorul acela bătrân din pod într-un asemenea echipament.

Un home media server, adică un mic server
pentru acasă, se dovedeşte de mare ajutor ca să stochezi
tone de filme, muzică şi poze într-o singură cutie, fără
să-ţi mai faci griji că nu mai ai spaţiu pentru aceste fişiere pe
laptop-ul tău ori că nu le poţi accesa pe toate de pe
oricare alt calculator din casa ta. Din punct de vedere
hardware serverul este de fapt un computer,
utilizat însă doar pentru stocarea unor date, situri web ş.a.m.d şi
gestionarea acestora; facilitează accesarea lor de pe mai multe
computere deodată, fie legate direct la serverul respectiv prin
cablu sau Wi-Fi, fie indirect, de la distanţă prin Internet.
Se pune întrebarea: dacă serverele de-a gata de pe piaţă au preţuri
de care ţi-e cam frică (peste 1.500 euro), de ce să nu
converteşti un PC mai vechi pe care nu-l mai
foloseşti într-un mic server de muzică şi alte date digitale pentru
familia ta, pentru prietenii din blocul tău?

Motive pentru a transforma un PC vechi în media server

• Îi acorzi o nouă şansă, ţi-l faci util
  convertindu-l într-un server pentru acasă de muzică sau mai mult
  decât atât, de fişiere de orice fel, cu o minimă investiţie.
• Serverul tău „home made” o să conţină toată
  muzica pe care ţi-ai adunat-o pe laptop, pe care ai uitat-o pe
  CD-uri, pe care o are pe PC nevasta, copilul, bunica – inclusiv
  filmele dacă se dovedeşte cât de cât performant. Toată colecţia
  într-un loc, accesibilă tuturor celor conectaţi la echipament.
  Nu-ţi faci probleme că iar ai reinstalat sistemul de operare pe
  laptop şi cu această ocazie ţi-ai şters fără să vrei muzica de pe
  el
• Pentru că eşti rău şi n-ai chef să le faci
  cadou PC-ul cel vechi celor de la salubrizare. Şi-aşa nu primeşti
  nimic în schimb. Bagă-l în priză pe post de server media.
• Vrei să faci un cadou angajaţilor. Nu-i lăsa
  să piardă vremea, discutând între ei despre ce muzică să mai
  descarce de pe net în timpul serviciului. Roagă-l pe
  administratorul IT să scoată de la naftalină un PC
  nu foarte depăşit moral şi să-l transforme în ceva util pentru
  starea de spirit a colegilor săi. Pe de altă
  parte, dacă se adună tone de muzică bună pe serverul media dedicat
  angajaţilor, un efect pozitiv se va răsfrânge şi asupra conexiunii
  la Internet a companiei: vor fi mai puţine download-uri greoaie,
  iar siturile se vor deschide mai rapid.

Lista de materiale

• un computer bun, dar vechi, pe care nu-l mai
  foloseşti, eventual unul second hand cumpărat pe ochi frumoşi;
  configuraţia minimă presupune un procesor Pentium III la 800MHz sau
  echivalent, 256MB memorie RAM, conexiune LAN – asta dacă ne ajunge
  un server pentru muzică; pentru un server capabil de streaming de
  filme, ar fi de preferat cel puţin un procesor Pentium IV şi 512MB
  memorie RAM
• un hard disk de mare capacitate, de ordinul
  sutelor de GB (presupunând că un computer mai vechi are unul de
  zeci de GB, iar atât nu ţi-e de ajuns)
• un sistem de operare dedicat precum Windows Media
  Server sau altul obişnuit, dar pe care va trebui să
  instalezi software suplimentar şi să-l ajustezi la greu
• soft pentru streaming de fişiere
  media, necesar pentru redarea în timp real a melodiilor,
  filmelor, pozelor stocate pe serverul media
• un router, echipamentul care conectează în
  reţea computerele din casă cu serverul media; un
  router wireless ar fi de dorit în ziua de azi
• diverse alte accesorii hardware şi software, după
  caz
• dacă eşti mai nepriceput, ceri ajutorul unui amic
  priceput la calculatoare, mai precis în configurarea de
  reţele şi de mici servere