ASUS ROG Ally review: de două ori mai performant decât Steam Deck?. VIDEO

Puține produse generează atât de mult „hype” precum a reușit ROG Ally de la ASUS. Într-un timp foarte scurt, cel mai nou PC de gaming portabil de la ASUS a reușit să atragă atenția întregii industrii de gaming, mai ales pentru că a venit cu o promisiune foarte atrăgătoare: de două ori performanța unui Steam Deck, cel mai popular produs din această categorie.

Desigur, ASUS promite și alte avantaje pe lângă putere de procesare, precum un ecran mai performant, un design mai compact și chiar un software care să asigure compatibilitate mai bună cu jocurile: Windows 11, față de Steam OS-ul bazat pe Linux. Toate acestea vin la un preț cu doar puțin mai mare decât al unui Steam Deck cu stocare similară. Astfel, ROG Ally se află într-o poziție competitivă în zona de PC-uri de gaming handheld, dar așa cum vom vedea în minutele care urmează, unele avantajele pe care ASUS le prezintă sunt, de fapt, săbii cu două tăișuri.

ROG Ally este cel mai „arătos” PC handheld de până acum

ROG Ally este probabil cel mai atrăgător dispozitiv de acest gen de până acum din punct de vedere al design-ului, o dovadă că ASUS are o experiență vastă în construcția de produse de gaming. Avem un corp de dimensiuni medii, nici prea mare, nici prea mic, realizat integral din plastic. Nu pot spune că sunt un mare fan al carcasei albe. În primul rând pentru că este un dispozitiv pe care vei ține tot timpul mâna, iar albul preia imediat urme în utilizare. Pentru un plus de confort, ASUS a decorat carcasa cu striații și zone texturate, care asigură o aderență mai bună. Tot aceste zone fi și cele în care se vor strânge grăsimea de pe degete și praful.

În centru, Ally are un ecran IPS de 7”, iar acesta este flancat pe laterale de două difuzoare stereo și butoane similare cu cele de pe un controller de Xbox. O mare diferență față de un controller obișnuit este omiterea unui buton Guide, cel cu simbolul Xbox, util într-o multitudine de situații. O altă diferență ar fi prezența a două butoane extra pe partea din spate, ceva ce vedem doar pe modele precum „Elite” de la Microsoft. Stick-urile sunt decorate cu LED-uri RGB iar două butoane de pe partea din față controlează exclusiv interfața proprietară de la ASUS, aplicată peste Windows 11.

Partea de control nu este însă perfectă. Stick-urile nu opun multă rezistență ceea ce ar putea duce la o precizie mai slabă în gameplay, dar măcar sunt acoperite cu un cauciuc texturat plăcut și au o formă concavă, confortabilă. Butoanele ABXY, în schimb, oferă un feedback nu foarte satisfăcător, cam moale, și, din când în când se mai și blochează la apăsare. Am pățit asta prima dată la doar câteva minute după ce am scos Ally din cutie. Pentru un produs premium, astfel de aspecte par destul de „ieftine”, în opinia mea, mai ales în comparație cu restul construcției.

Ecranul și difuzoarele sunt probabil cele mai mari upgrade-uri față de alte dispozitive similare din piață. Acesta vine cu rezoluție Full HD este destul de luminos la 500 nits, dar nu cu mult peste alte dispozitive similare, iar culorile sunt foarte vibrante pentru un IPS. Refresh rate-ul la 120 Hz asigură o experiență fluidă, cel puțin în sistemul de operare, dar contribuie în plus și la consumul de baterie. Și difuzoarele sunt peste medie și chiar mai puternice puțin decât cele de pe Steam Deck, cu un sunet bogat.

Ally nu este un dispozitiv ușor. În comparație cu un telefon, este cam de trei ori mai greu la 613 grame. Totuși, în zona de PC-uri portabile, este cam cu 10% mai ușor decât Steam Deck. Forma este destul de ergonomică oferind locuri destul de confortabile pe care să îți odihnești palmele și degetele, însă nu mi se pare că este cel mai confortabil dispozitiv portabil pe care l-am folosit. Colțurile de jos pot pune presiune asupra palmelor, iar lipsa unor mânere mai pronunțate de care să apuci mai bine dispozitivul poate fi problematică pentru cei cu mâini mai mari.

În partea de sus găsim toată partea de conectică și butoane de control. Butonul Power care integrează și un senzor de amprentă, avem butoane de volum fizice, două LED-uri de status pentru baterie și power, un slot microSD, un jack de căști de 3,5mm și port-ul proprietar XG Mobile. Aceasta din urmă este integrează și port-ul USB-C, folosit pentru încărcare sau conectarea de alte accesorii. XG Mobile este și un avantaj unic al ROG Ally, întrucât permite conectarea unei plăci grafice externe, care transformă Ally într-un PC de gaming desktop. Din păcate, nu am avut la dispoziție un XG Mobile pentru perioada de test. Toate testele au fost realizate în mod handheld, pe baterie.

Pachetul ROG Ally nu include accesorii foarte „premium”

Pentru un produs premium, ROG Ally este livrat într-un pachet destul de obișnuit. Acesta arată mai bine decât cutia de carton simplă de la Steam Deck și va fi cu siguranță ceva mai atrăgătoare pe un raft. Pe de altă parte, nu include mare lucru. Avem consola în sine și încărcătorul, iar în capac, parcă ascuns, este un soi de suport care permite plasarea Ally în poziție verticală pe un birou.

Ambele accesorii sunt însă dezamăgitoare. Încărcătorul cu putere de 65W are cablul permanent atașat, deci dacă se întâmplă ceva cu cablul, trebuie înlocuit cu totul. Probabil că acesta este dintr-un stoc mai vechi de la laptop-uri ultraportabile, rebrand-uit pentru Ally. Faptul că încarcă la 65W asigură însă faptul că va putea fi folosit și pentru a alimenta laptop-uri ultraportabile, tablete sau telefoane la putere mare, deci măcar nu trebuie să mai cari și alte încărcătoare atunci când pleci cu el în vacanță.

Suportul vertical este însă foarte ciudat pentru un dispozitiv premium. În prezentările oficiale, acesta părea să fie un suport simplu din plastic, dar, în realitate, este realizat din carton presat similar, ca un cofrag de ouă, care cu siguranță nu va rezista mult în timp. Fiind de culoare albă, se va murdări rapid, iar curățarea lui va fi imposibilă din cauza materialului. Aș fi preferat pentru poziționare verticală un suport integrat în dispozitiv, asemeni Nintendo Switch. Pot aprecia însă faptul că forma ușor oblică asigură o stabilitate destul de bună. Nu este o idee rea, dar trebuia să fie realizat din plastic, și probabil să integreze și piciorușe de cauciuc pentru aderență mai bună.

Steam Deck vine standard și cu o husă tare, rezistentă, care protejează în special stick-urile analogice, dar și ecranul, la transport. ASUS nu include un astfel de accesoriu în pachet, dar vinde separat așa numita ROG Ally Travel Case, care este realizată dintr-un material moale care pare impermeabil. Din păcate, chiar dacă există decupaje pentru stick-uri, husa nu le protejează la transport. Fiind o husă moale, acestea pot fi apăsate cu minimum de efort și probabil că vor fi apăsate constant într-un ghiozdan mai aglomerat. Aceasta mai are și un soi de suport cu velcro, pentru a pune Ally într-o poziție ușor înclinată, dar nu a gândit nimeni și o soluție pentru a atașa cabul de încărcare mai ușor în această poziție, mai ales având în vedere consumul de energie. De un loc pentru stocat încărcătorul nici nu se pune problema. Acesta nu există. Din fericire, majoritatea celor care au făcut precomandă o primesc pe gratis, deci este un bonus. Eu aș opta pentru o versiune mai solidă de la un producător de accesorii 3rd party dacă ar fi să plătesc în plus pentru o husă.

Specificațiile sunt cele mai bune din piață în segmentul PC handheld

Fiind vorba despre un PC de gaming, chiar cel mai performant din piață pe acest format, specificațiile tehnice sunt destul de importante. Așa cum spuneam, ASUS a echipat ROG Ally cu un ecran de top, alături de cel mai nou procesor realizat special pentru PC-uri handheld: AMD Ryzen Z1 Extreme, un model cu 8 nuclee Zen4 care pot atinge până la 5,1 GHz, și care integrează și un GPU RDNA3 cu 12 nuclee. Acesta este practic un cip de laptop, Ryzen 7840, cu Radeon 780M și cu partea de AI dezactivată. Configurația este completată de 16 GB memorie LPDDR5 la 6.400 MHz, un SSD de 512 GB și o baterie de 40Wh.

Întrucât doar procesorul poate atinge un consum de 30W, fără celelalte componente, atunci când rulezi ROG Ally la performanță maximă acesta ajunge la un consum total de 50W. Având în vedere că bateria are o capacitate de doar 40Wh, aceasta poate fi astfel consumată în mai puțin de o oră, realist undeva pe la 45-50 de minute. Astfel, profilul Turbo care permite utilizarea procesorului la maximum, este mai degrabă unul demonstrativ, sau care poate fi folosit în modul „docked”, întrucât „topește” bateria aproape imediat.

Măcar încărcarea este relativ rapidă, putând ajunge în sub o oră înapoi la 80% și cam într-o oră și jumătate la 100%. Dar cicluri repetate de încărcare, mai ales la temperaturi ridicate, vor duce cu siguranță la degradarea rapidă a bateriei. Acesta este un aspect de urmărit în viitor.

Un alt punct sensibil pe care nu l-am văzut atins de mulți alți review-eri este stocarea. ROG Ally este disponibil doar în variantă de 512 GB, egalând cel mai „mare” Steam Deck, dar, în vremurile moderne, acest spațiu este de ajuns pentru patru, poate maximum cinci jocuri instalate simultan. Din acest motiv, am rulat jocurile de test de pe un SSD extern. Poți adăuga un microSD pentru mai mult spațiu, dar majoritatea cardurilor accesibile sunt foarte lente și intră în throttling după câteva minute de download.

Mai mult, la fel ca pe Steam Deck, SSD-ul intern este pe format NVMe 2230, o dimensiune nu foarte populară în magazine. Abia de curând au început să apară astfel de SSD-uri în stocuri la prețuri decente, cu capacități de 1 sau 2 TB. Totuși, schimbarea SSD-ului acasă duce cu siguranță la pierderea garanției. ASUS, dar și Valve, ar trebui să înceapă să ofere măcar o versiune superioară, cu 1TB pentru cei care vor să țină mai multe jocuri instalate. MicroSD-ul este doar o soluție de compromis și nu foarte ieftină, chiar și în comparație cu un SSD.

Software-ul este încă nefinisat

Înainte să trecem la testele de performanță și o comparație cu Steam Deck, aș dori să petrec puțin timp să vorbesc despre software-ul cu care este livrată consola. Concurentul principal, Steam Deck, folosește Steam OS, o versiune de Linux proprietară, care rulează jocuri de Windows sub un strat de compatibilitate numit Proton. Acest lucru înseamnă că, deși majoritatea jocurilor funcționează fără probleme, altele necesită puțin efort pentru a le porni, iar unele refuză să ruleze complet, din varii motive. În principal din cauza diverselor soluții anti-cheat pentru moduri de multiplayer, dar încep să apară soluții și pentru acestea. De altfel, jocurile de pe Game Pass nu rulează deloc, fiind strâns legate de Microsoft Store.

Windows 11 pare să fie soluția mult așteptată la Steam OS-ul celor de la Valve, promițând compatibilitate deplină cu toate jocurile pe care le deții, indiferent de magazin. Și, ca un bonus, ASUS are un parteneriat cu Microsoft, prin care îți oferă trei luni de PC Game Pass, deci vei avea acces la sute de jocuri imediat ce îți configurezi PC-ul. Configurarea și experiența de utilizare este însă cu totul altă poveste.

La prima pornire, am putut rula un joc abia după aproximativ 50 de minute. În acest timp am trecut prin procesul de configurare al Windows 11, ceva ce nu este deloc plăcut pe un dispozitiv echipat doar cu un touchscreen. După aceea, am stat să fac toate update-urile necesare, atât din Windows Update, care includ driverele necesare pentru ROG Ally, cât și pentru aplicația Armoury Crate SE, interfața proprietară de la ASUS. Aceasta din urmă pornește automat odată cu Windows și este singura care permite configurarea componentelor hardware. Nu în ultimul rând, am făcut și un update de BIOS din My ASUS, o altă aplicație preinstalată și necesară pentru astfel de activități. Procesul lung și nu tocmai intuitiv pentru un utilizator începător, mai ales partea cu actualizarea de BIOS, fără de care Ally nu funcționează în parametri optimi.

Odată terminat acest proces, avem de a face cu un PC de gaming configurat pentru a rula jocuri video, iar Armoury Crate SE devine hub-ul principal prin care interacționezi cu Ally. Desigur, poți folosi Windows 11 ca pe o mini-tabletă, dar cu un ecran așa mic, frustrarea apare repede. Windows nu este bine optimizat pentru ecrane tactile și în special nu pentru unele de dimensiuni așa mici. Fără o tastatură și un mouse, anumite lucruri sunt aproape imposibil de realizat. Mi se pare că Valve a făcut alegerea corectă atunci când a integrat touchpad-uri de-o parte și de alta a ecranului, sub butoanele Steam Deck, oferind opțiuni în plus de control atât în sistemul de operare, cât și în jocuri.

Armoury Crate nu are o reputație foarte bună în rândul utilizatorilor de PC-uri, dar a atins măcar o oarecare maturitate. Versiunea SE, dedicată ROG Ally, este la prima variantă și poate fi numită cel mult un beta. Teoretic, toate opțiunile de configurare de care ai nevoie, sunt aici, dar practic, nu toate funcționează corect, iar aplicația are obiceiul să se închidă din senin sau să nu răspundă rapid la comenzi. Interfața principală afișează întreaga listă de jocuri și launchere instalate, toate la grămadă, iar trecerea prin listă schimbă fundalul în culorile pictogramei atât de brusc încât pare că ceva nu este în regulă.

Pagina a doua este dedicată setărilor, unde poți configura controller-ul, profilul de putere, luminițele RGB și profiluri de culoare. Toate acestea sunt funcționale, la nivel de bază, dar nu extrem de finisate. Schimbarea între profilurile de putere poate avea loc instant, sau după câteva secunde bune sau chiar minute, iar opțiunile de configurare ale butoanelor în modurile Desktop și Gamepad sunt rudimentare.

Armoury Crate SE este atât de „nefinisat”, încât pentru o mare parte din perioada testării, nici măcar specificațiile dispozitivului nu erau listate corect.  Chiar dacă a primit câteva update-uri pe parcursul testării, nici acum nu mi se pare că software-ul este unde trebuie. Având în vedere evoluția lentă a Armoury Crate de pe laptop-urile ASUS, nu am mare încredere că vom vedea îmbunătățiri majore în viitorul apropiat. Ce pot spune este că ASUS a adăugat câteva capabilități importante pe parcursul testării, dar acestea nu au adus și îmbunătățiri de stabilitate, sau care să îmbunătățească semnificativ viteza de răspuns a interfeței

Întrucât s-au schimbat multe pe parcursul testării, am trecut prin mai multe variante ale acestui review. În versiunea inițială mă plângeam de niște omisiuni grave, precum imposibilitatea de a seta o scurtătură către butonul Xbox de pe un gamepad, în lipsa unui buton dedicat și de lipsa posibilității de a adăuga comenzi din mai multe taste. Acestea au fost adăugate printr-un update, dar tot nu mi se pare că sunt implementări perfecte. Probabil că alte câteva update-uri vor mai aduce îmbunătățiri. Ce rămâne însă valabil este faptul că stick-ul este complet nepotrivit pentru controlul unui pointer în Windows, iar touchscreen-ul este și mai enervant.

Meniul secundar Control Center oferă scurtături rapide către funcțiile configurabile deja din Armoury Crate sau din Windows. Poți schimba de aici profilurile de performanță, rezoluția și refresh rate-ul ecranului, modul de control pentru desktop sau gamepad, și ai acces rapid la luminozitatea ecranului și după un update la volumul audio. Toate acestea funcționează la fel de greoi sau rapid precum opțiunile din Armoury Crate, în funcție de toanele dispozitivului. Control Center are și alte bug-uri proprii, precum dispariția subită a anumitor opțiuni din meniu, care uneori apar după un restart, alteori nu. De altfel, interfața refuză uneori să răspundă la comenzi.

Uneori trebuie să apeși de mai multe ori până ia comanda, alteori fiecare apăsare repetată este preluată cu întârziere chiar și de zeci de secunde. Să nu mai zic de faptul că opțiunea de blocare a framerate-ului la o anumită valoare uneori nu face nimic, iar alteori blochează framerate-ul dar nu ajută și la scăderea consumului de energie, sugerând că în fundal acele cadre sunt în continuare randate, dar nu și afișate. Aceasta este o altă componentă a software-ului care trebuie reparată cât mai curând.

Astfel de software cu probleme nu ar trebui să fie prezente pe dispozitive premium de aproape 1.000 de euro. Și nu este clar de ce ASUS s-a grăbit să lanseze Ally și nu a mai așteptat câteva luni pentru a repara software-ul.

Singurul lucru pe care îl mai am de zis despre software-ul consolei este că Windows 11 oferă exact ceea ce te aștepți de la el. Este un sistem de operare desktop cu bune și cu rele. Dacă te deranjează deja lucruri la Windows pe desktop sau laptop, te vor deranja și pe acest dispozitiv. Ai posibilitatea de a transforma Ally într-un PC desktop cu un hub USB-C și poți face pe el cam tot ce ai nevoie în zona de productivitate, performanța fiind mai mult decât de ajuns cu acest APU. Ceva ce mi-a atras atenția la Ally este că reușește să fie printre puținele dispozitive cu Windows pe care senzorul de amprentă chiar funcționează binișor, deși nu întotdeauna reușește să mă autentifice din prima încercare.

În ciuda hardware-ului puternic, ROG Ally nu este de două ori mai performant decât Steam Deck

ASUS promite performanță de două ori mai bună decât pe Steam Deck pe ROG Ally, și, în teorie, o poate atinge, dar și cu consum mare de energie. Profilul Silent pune procesorul la un TDP de 9W și ajunge la un consum total al sistemului între 15 și 18W. Performance urcă la 15W TDP-ul, la fel ca maximum de pe Steam Deck, și aduce consumul total între 25 și 30W. În cele din urmă, Turbo, deblochează complet procesorul și urcă la 25W cu consum total de până la 50W.

Din punct de vedere al răcirii și temperaturilor, ROG Ally stă foarte bine, având în vedere hardware-ul. Având la dispoziție două ventilatoare, ambele cu fante de ventilație și evacuare, pe profilul silențios, temperatura stă pe la 50-60 de grade, lejer pentru un cip modern. Pe profilul Performance urcă până pe la 70 de grade, în timp ce pe profilul Turbo atinge și spre 90 de grade. Totuși, rămânem în limitele impuse de producător. Mai important este că ventilatoarele sunt foarte silențioase în special pe primele două profiluri. Profilul Turbo le turează ceva mai tare, dar nu cât să deranjeze în utilizare. Oricum difuzoarele chiar și la volum de 30-40% acoperă lejer sunetul ventilatoarelor.

Am rulat astfel testele de jocuri pe care le folosesc în review-urile de pe Go4it de plăci video, sisteme de gaming și laptop-uri. Selecția este destul de vastă, în principiu formată din jocuri AAA mai vechi și mai noi. Pentru că vorbim despre un PC handheld, am ales să rulez toate testele pe setări low, întrucât pe ecranul mic, efectele avansate oricum nu au un impact foarte mare vizual, dar taxează semnificativ performanța. Am rulat testele pe toate profilurile de performanță, de la Silent la Turbo, atât în 720p, o rezoluție mai conservatoare, dar și în 1080p, cea nativă. Și pentru că aveam Steam Deck la îndemână, am rulat și pe acesta teste la TDP de 9W și 15W, dar numai în 720p, pentru că atât poate ecranul său.

Având în vedere că avem de a face cu un procesor cu dublul nucleelor de pe Steam Deck, și un GPU de cinci ori mai puternic, rezultatele pe care le-am obținut sunt cel puțin surprinzătoare, punând ROG Ally în anumite situații cu mult în urma Deck, și pe de altă parte cu doar puțin peste, la setări comparabile. Foarte rare sunt cazurile în care performanța se apropie măcar de declarațiile de „performanță dublă” ale ASUS. Ally a mai primit un update de BIOS după ce am terminat testele, care ar putea modifica puțin rezultatele, dar nu am avut destul timp să le refac. Din câteva teste pe care le-am făcut însă, diferențele nu sunt foarte mari, câștigând între 1 și 5 cadre pe secundă în medie în anumite jocuri și pierzând performanță în altele. Diferențele sunt cam în zona marjei de eroare.

Gaming 720p vs Steam Deck

Cele mai surprinzătoare rezultate au fost cu TDP-ul setat la 9W. Steam Deck pur și simplu oferă experiențe bune în majoritatea titlurilor testate, fiind pe la sau peste 30 FPS, uneori chiar pe la 40. ROG Ally pe profilul Silent este cam de două ori mai slab în aceleași jocuri, cu un consum de baterie comparabil. A trebuit să rulez anumite teste de mai multe ori pentru a confirma că, într-adevăr, ROG Ally la 9W nu poate concura cu Steam Deck la aceeași putere.

Apoi, când am crescut TDP-ul la 15W, rezultatele au fost din nou destul de surprinzătoare. De la performanța dublă promisă de ASUS, am ajuns la rezultate cu aproximativ 20% în plus în majoritatea titlurilor, cu doar câteva care depășesc această valoare. Abia când am urcat pe profilul Turbo, Ally lasă mai mult Deck în urmă în rezoluție 720p. Totuși, în aceste condiții vorbim deja despre o autonomie de doar câteva zeci de minute și uneori diferențe prea mici în performanță în raport cu energia extra consumată. Vorbim despre același efect pe care îl vedem de multe ori în overclocking pe PC: conceptul de randament descrescător sau „diminishing returns”.

Cu un ecran 1080p însă, ROG Ally permite și rularea jocurilor în rezoluție mai înaltă, dar și framerate-urile scad în raport cu cantitatea mai mari de pixeli pe care trebuie să îi afișeze. Astfel, majoritatea jocurilor vor rula la sub 60 de cadre pe secundă, chiar și pe Turbo în această rezoluție. Acest lucru sugerează că ASUS a făcut o alegere destul de neinspirată prin alegerea unui ecran cu rezoluție atât de mare și refresh rate atât de înalt, dacă majoritatea jocurilor nu vor putea beneficia de pe urma lor, iar consumul de baterie are de suferit în plus atunci când alegi să le folosești la capacitate maximă.

Singurul avantaj real al acestui ecran este integrarea tehnologiei VRR, adică refresh rate variabil. Această funcție este însă disponibilă doar dacă ții ecranul la 120 Hz, fiind dezactivată la 60 Hz. Mai mult, pentru a conserva baterie, este în general indicat pe dispozitive mobile să blochezi framerate-ul la valori fixe, precum 30, 40 sau 60 FPS, după caz. Atunci când framerate-ul este blocat, VRR nu mai are niciun efect, întrucât oricum cadrele sunt afișate la o rată constantă.

Având în vedere consumul de energie și performanța oferită pe cele trei profiluri, singurul mod în care pot vedea ROG Ally folosit în realitate în mod portabil este pe profilul Performance la 720p, cu framerate-ul blocat la 30, 40, sau 60 FPS, în funcție de joc. Astfel, vei avea o autonomie de cam o oră și jumătate, pentru o experiență de joc foarte bună. Desigur, anumite jocuri mai simple, precum cele 2D vor rula bine și pe profilul silent, și vor asigura autonomie și mai mare, dar acolo va trebui să experimentezi pentru fiecare în parte.

Galerie foto 6 imagini

Armoury Crate permite și setarea nivelului de TDP manual, însă nu într-o manieră simplă ca pe Steam Deck. Aici ai trei slidere individuale, care controlează și nivelul de boost al procesorului. Problema cipului Z1 Extreme pare să fie însă că trimite curent prioritar către CPU, care este o componentă care rareori își atinge limitele în jocuri în mod portabil și nu pare să rămână destulă energie pentru GPU, care ar putea să o folosească respectivă pentru a genera mai multe cadre mai repede. Un update mai nou a adăugat câteva opțiuni care ar putea duce la un consum de energie scăzut pentru CPU, dar care dezactivează anumite nuclee. Nu am apucat să testez asta. Același update a adăugat și un meniu pentru configurarea GPU, dar în loc să ofere control pentru frecvența la care rulează, ai la dispoziție control asupra cantității de VRAM. Implicit, această valoare este de 4 GB, dar poți alege oricare altă valoare între 1 și 8 GB.

Concluzii

ROG Ally pare să fie un produs din prima generație de la un producător care încă nu a înțeles foarte bine piața pe care intră și nevoile reale ale utilizatorilor, dar pare că încearcă să învețe în urma celor câtorva update-uri deja lansate. Din fericire, ASUS are o echipă mare și banii necesari să îmbunătățească atât modelul Ally din prezent, cât și să investească în dezvoltarea generațiilor următoare. Totuși, atunci când judecăm produsul așa cum este el acum, vorbim despre ceva care pare că este încă neterminat. Hardware-ul este acolo, dar software-ul încă nu. Personal, nu l-aș recomanda la lansare și aș aștepta măcar câteva luni pentru a vedea dacă ASUS va rezolva problemele de software și dacă are în plan să mai adauge din funcțiile lipsă, absolut necesare pentru un astfel de dispozitiv.

Desigur, nu aș fi recomandat nici alternativa Steam Deck la momentul lansării de anul trecut. Valve a venit însă cu cu update-uri multe și rapide în prima jumătate de an, care au dus la o experiență mult îmbunătățită. Și chiar și acum, nici Steam Deck nu este soluția perfectă pentru gaming portabil. Mi se pare însă că are câteva avantaje care duc la o experiență mai bună de utilizare față de Ally, în special pentru cei care vor autonomie mai bună, un sistem de operare stabil, simplu și intuitiv, la fel ca pe o consolă de jocuri. Cei care vor mai mult control au la dispoziție și flexibilitatea Linux, care permite modificări nelimitate și în special acces la control mai bun al consumului de energie, dar și performanță mult mai bună la consum mai mic. Această comparație m-a făcut să văd că zona de PC-uri handheld nu este atât de simplă precum cea a PC-urilor de gaming, unde cel cu framerate mai mare este automat „învingător”.

Desigur, cu Steam Deck renunți la ecranul frumos de pe Ally, pentru unul de rezoluție mai mică, dar cu un consum mic. Primești în schimb o formă ceva mai confortabilă pentru sesiuni lungi de joc. Desigur, acesta are și un corp puțin mai mare și mai greu și poate chiar și un design mai inestetic. Cei care sunt speriați de faptul că anumite jocuri pot să nu meargă pe Steam OS, pot pune oricând Windows pe Deck pentru acestea, având astfel acces inclusiv la Game Pass. Desigur, este necesar un efort suplimentar pentru asta.

Un avantaj major pe care ROG Ally îl are însă este posibilitatea de a fi folosit alături de un GPU extern și sper ca în viitor să am ocazia să îl testez alături de acel dock cu RTX 4090 care costă dublu cât consola în sine. Totuși, acela ar fi un caz în care Ally ar deveni un desktop replacement, care poate permite scurte escapade portabile pe canapea sau pe „tron” atunci când iei o pauză de la birou. Pentru PC gaming cu adevărat portabil tot Deck oferă mai multă flexibilitate, dar ambele pălesc la acest capitol în fața Nintendo Switch, în oricare dintre variantele sale. Acesta rămâne „regele” portabilității în generația curentă, cu autonomie de peste 3 ore, dar și cu performanță mai mică și o selecție de jocuri complet diferită.