Iriver P7 – pe locuri, fiţi gata, play!

În limbajul comun al melancolicului cu abonament la metrou Iriver P7 ar fi numit player MP3, ceea ce ar fi fals. P7 este un PMP (Portable Media Player). Distincţia trebuie făcută foarte clar pentru diferenţele sunt mari între un MP3 simplu şi un PMP. Dacă aş spune despre P7 că este un MP3 i-aş face o mare nedreptate şi ar arăta ridicol. Dacă spun că este un PMP lucrurile încep să capete sens.

Să mă explic. Iriver P7 (8 GB) este mare. Mare şi greu. Dacă ar fi fost doar un MP3, la cele aproximativ 170 de grame pe care le cântăreşte, ar fi fost ridicol. Cine ar vrea un dispozitiv atât de greu doar pentru muzică? Dacă introduc în context partea de video, unde P7 stă foarte bine, atunci lucrurile capătă sens.

Construcţie, display

Iriver P7 este un dreptunghi. Nu are nici cea mai mică rotunjire. Laturile PMP-ului sunt suficient de late pentru a găzdui câteva butoane. Sus are butonul de Power, volumul şi meniul principal. În dreapta sunt slotul microSD, intrarea pentru căşti (3.5 mm) şi mecanismul de blocare, iar jos ascunde conectorul pentru PC.

P7 este suficient de mare pentru a face loc unui touchscreen de 4.3 inch. Calitatea display-ului este bună. Filmele se văd bine iar culorile sunt naturale. Unghiurile de vizibilitate sunt similare unui monitor LCD normal. Dacă te uiţi de sus în jos ecranul devine întunecos. În schimb, pe orizontală, unghiul de vizibilitate este destul de mare.

Din punctul de vedere al funcţiilor touch, P7 nu excelează dar nici nu dezamăgeşte. Deşi are în dotare un stylus bizar, poţi apela cu degetul cam toate funcţiile. Doar scroll-ul listelor de melodii este ceva mai dificil, fiind lipit de marginea din dreapta. Fapt destul de bizar – P7 nu are niciun spaţiu în care să poţi ţine stylus-ul.

Interfaţă tabloid

Iriver P7 are un meniu interesant şi în acelaşi timp original. Producătorul spune că meniul lui P7 este similar unei reviste ("like a magazine"). Şi aşa şi este. Din acest motiv îţi va lua ceva până vei înţelege ce înseamnă elementele grafice şi vei găsi funcţiile pe care le cauţi. După ce te vei familiariza cu interfaţa şi vei face legătura cu o pagină de revista ori ziar, ţi se va părea chiar intuitiv.

Meniul principal este împărţit în 3 coloane. Pe cea din dreapta sunt ceasul şi muzica, în centru avem partea video, radioul, funcţia de înregistrare şi setările, iar în dreapta cititoarele de text şi imagini.

Partea interesantă este că niciuna din funcţiile prezente în meniul principal nu este reprezentată de titluri gen Music, Video, Images etc. În locul acestora, pentru fiecare funcţie este afişat cel mai recent fişier redat. La muzică şi video, apare numele melodiei respectiv filmului redat ultima oară. La imagini şi text sunt afişate chiar fişierele respective. Radioul este reprezentat în meniul principal de frecvenţa ultimului post de radio ascultat.

Per ansamblu, meniul principal mi-a plăcut şi am apreciat originalitatea producătorului. Asta chiar dacă mi-a luat ceva timp până să mă obişnuiesc cu modul în care cei de la Iriver au gândit la proiectarea meniului principal.

Film

Filmul şi muzica sunt cele mai importante funcţii ale un PMP. De data aceasta, filmul ia prim-planul. Am spus şi în introducere: dimesiunea nu recomandă P7 doar pentru audio. Există MP3-uri mai mici şi mai elegante decât P7, dacă vrei doar muzică.

Pentru filme, Iriver P7 are două atuuri importante în favoarea sa: ecranul mare şi redarea formatelor video populare. Am copiat mai multe filme în cele mai răspândite formate, DivX şi XviD, care au mers fără probleme. P7 ştie să se le redea fără a mai fi necesară transformarea fişierelor video prin intermediul unei aplicaţii software. Le redă fluent, fără sacadări, şi face seek-ul aproape instantaneu. Deschiderea unui film nu durează mai mult de 2-3 secunde.

Vizionarea filmelor a mers ca unsă cu P7. Dispozitivul este văzut automat de sistemele Windows, filmele se copiază ca pe orice alt dispozitiv portabil (fără a fi necesară vreo sincronizare) iar redarea nu întâmpină piedici.

Interfaţa player-ului video este simplă, intuitivă şi completă. Are toate funcţiile necesare de la controlul redării, la volum şi chiar ştergerea direct de pe dispozitiv a fişierelor. De asemenea, încadrarea imaginii este ideală, ecranul având raport 16:9.

Muzică

Formatele audio nu mai sunt de mult o problemă pentru un PMP. P7 poate reda o mulţime de formate audio printre care MP3, WMA, OGG şi FLAC. Muzica este organizată şi poate fi redată în funcţie de informaţiile conţinute de tag-urile fişierelor: Artist, Album, Gen etc.

Interfaţa player-ului audio include cele mai importante funcţii precum egalizatorul, modul de redare, butoanele de play, next etc. Simbolurile care corespund funcţiilor pot fi apăsate pentru a fi configurate. De exemplu, dacă apeşi zona unde scrie Shuffle poţi schimba modul de redare al melodiilor.

O săgeată neagră lipită de marginea din dreapta îţi sugerează să plimbi degetul pe ecran de la dreapta la stânga. Făcând întocmai vei accesa lista de melodii. Aceasta este o alternativă la modul normal de afişare, în care poţi alege rapid o melodie.

Calitatea sunetului şi a imaginii sunt bune, deşi căştile incluse nu sunt de top. Un utilizator pretenţios va alege să achiziţioneze o pereche de căşti mai bună.

Alte funcţii şi autonomie

Iriver P7 mai poate citi fişiere în format text şi imagini. De asemenea, poate fi folosit şi pe post de reportofon, deşi date fiind dimensiunile nu ar fi foarte uşor.

Conform Iriver, P7 ar trebui să ofere o autonomie de 35 de ore pentru muzică şi 7 ore pentru video. Durata de viaţă a bateriei diferă în funcţie de setările făcute. În test, un film de două ore şi aproximativ 15 ore de muzică au redus bateria la jumătate.

Socoteala cu Iriver P7 este simplă. Este o achiziţie bună dacă vei folosi în principal funcţia video. Dacă vrei doar un simplu MP3, mai bine te reorientezi. Dimensiunile şi greutatea nu îl recomandă doar pentru funcţia audio. În schimb, dacă vrei sa te uiţi la filme oriunde te duc picioarele, îţi recomand P7.

Plusuri şi minusuri

+ touchscreen de 4.3 inch
+ calitatea sunetului
+ redă fluent filme în format DivX şi XviD
+ slot microSD

– dimenisunile nu-l recomandă doar ca player MP3
– designul este destul de plictisitor
– nu oferă niciun mecanism de prindere a stylus-ului