HTC Vive Cosmos Elite review: realitate virtuală premium, strict pentru pasionați

Originalul HTV Vive a fost cel care a demonstrat că există o piață pentru dispozitive de realitate virtuală premium. În timp ce Oculus a mers în direcția mainstream, cu un preț mai mic și scenarii de utilizare mai limitate, Vive a propus încă de la început utilizarea realității virtuale la nivel de cameră (room scale). În ultimii câțiva ani, HTC a produs mai multe modele Vive, însă nu a oferit până acum un adevărat „upgrade” pentru consumatori pe segmentul premium. Vive Cosmos Elite este acel dispozitiv și are multe în comun cu predecesorul său, însă vine și cu destule îmbunătățiri hardware pentru a justifica upgrade-ul. Cel puțin pentru cei mai pasionați dintre utilizatori.

HTC Vive Elite Cosmos: un headset VR foarte bine construit

HTC Vive Cosmos Elite este unul dintre cele mai scumpe dispozitive de realitate virtuală de pe piață, care necesită unele dintre cele mai complexe sisteme detecție a mișcărilor (tracking). Astfel, în cutia sa, avem o selecție impresionantă de cabluri, adaptoare de priză și alte accesorii necesare. Chiar dacă modelul Cosmos Elite a simplificat puțin procedura de conectare la PC, aceasta încă este relativ complexă.

Casca VR Vive Cosmos Elite este la prima vedere similară cu cea a originalului Vive. Diferența este că față de modelul original, Cosmos Elite a primit câteva camere în plus (două frontale și două pe laterale), care ajută la poziționarea 3D în spațiu. Acesta adoptă un design de fixare pe cap de tip „Halo”, pe care l-am văzut prima dată pe PlayStation VR și care a fost apoi adoptat de mai multe companii. Acesta se fixează în poziția dorită și apoi este strâns din spate folosind o rotiță. Spre diferență de alte implementări, pe Cosmos Elite uneori este mai greu de strâns rotița, fiind prea netedă.

Headset-ul include și căști detașabile, însă cel mai probabil nu va fi nevoie să le înlocuiți cu altceva. Acestea sunt în primul rând construite special pentru acest dispozitiv, dar cel mai important este că redau sunetul foarte bine și sunt confortabile pentru sesiuni lungi de joc. Acestea nu apasă pe urechi și sunt ajustabile pe orizontală și verticală. Atunci când ai nevoie să auzi în afara realității virtuale, poți doar să ridici casca, acestea fiind fixate pe un sistem cu arcuri, cu două poziții: pe ureche și suspendat.

De altfel, headset-ul  are o construcție modulară. Acesta poate fi ridicat la 90 de grade, pentru a putea vedea rapid ce se întâmplă în jurul tău, partea din față este detașabilă, HTC oferind spre vânzare diverse module pentru diverse cazuri de utilizare, în timp ce bureții sunt detașabili și pot fi cu ușurință schimbați dacă sunt deteriorați sau dacă devin murdari. Se vede că HTC face căști de VR de câțiva ani deja, Vive Cosmos Elite fiind unul dintre cele mai „mature” dispozitive de pe piață din multe puncte de vedere.

Chiar și construcția este extrem de solidă, în timp ce dispozitivul este foarte ușor, în ciuda performanțelor de top. Avem de a face cu una dintre cele mai bine balansate căști de VR. Atunci când Vive Cosmos Elite este fixat pe capul utilizatorului, acesta nu este deloc greu și se simte natural, mai ales în comparație cu altele, care necesită ajustare constantă în timpul utilizării, sau care sunt prea grele în partea din față. De fapt, originalul Vive avea această problemă, fixarea sa fiind realizată cu benzi elastice. Ce mi se pare ciudat însă la Cosmos Elite este că este foarte greu de folosit cu ochelari de vedere, bureții din jurul ochilor apăsând pe rama ochelarilor. Alte sisteme VR au rezolvat deja această problemă.

Nu este foarte simplu de setat

Dacă în cazul unor căști VR mai ieftine tot ce este nevoie este conectarea la un PC cu unul sau două cabluri, în cazul unui model premium precum Vive Cosmos Elite, nu este totul atât de simplu. Din fericire, pachetul său vine cu toate cele necesare, însă trebuie să aveți puțină răbdare și chiar și câteva accesorii care nu sunt în pachet, sau măcar o trusă de scule.

Pe lângă casca Vive Cosmos Elite, în pachet sunt include două stații Vive Base Station (versiunea 1.0, nu 2.0, lansată mai recent), alături de adaptoarele de priză pentru fiecare și două Vive controller. De asemenea, casca se conectează la rândul său la Vive Converter, pe care apoi îl conectezi la computer. Și acest dispozitiv trebuie băgat în priză.

Base Station sunt două cutii negre care folosesc lasere. Acestea acoperă fiecare câte 120 de grade în față pe suprafață de 5 metri. Astfel, pentru o acoperire completă a spațiului de VR, acestea ar trebui să fie poziționate față în față pe diagonală. Pentru experiențe „room scale”, este necesar un spațiu de minimum 2 x 2 metri însă pentru o experiență cât mai autentică, sunt necesari chiar 5 metri pe fiecare latură. Cu greu am reușit să eliberez un spațiu de 2 x 2 metri în casă pentru a primi experiența de bază Vive Cosmos Elite, dar în final a meritat efortul.

Foarte important este însă faptul că aceste stații necesită montură pe… ceva. Fie că le fixezi în perete (un caz extrem, pe care nu cred că îl vor adopta utilizatorii de rând), fie că le pui pe stative compatibile cu șurub de un sfert de inch, acestea necesită montură extra. Dacă le pui pe perete, acestea trebuiesc orientate la o înclinare de 30-40 de grade, însă dacă sunt puse pe stativ, trebuie să fie cam la nivelul capului utilizatorului. Probabil că o înălțime medie de 1,8m este recomandată pentru majoritatea cazurilor de utilizare.

S-a întâmplat ca eu să am acasă deja stative pentru lumini de studio, nu foarte scumpe, dar perfecte pentru asta… și care ocupă destul de mult spațiu. Dacă iei în calcul cumpărarea unui Vive Cosmos Elite (sau a unui Vive standard, sau chiar un Valve Index, de asemenea compatibil cu aceste stații), gândește-te dinainte cum vei monta stațiile și comandă în avans stative, dacă sunt necesare. Fiecare stație are nevoie de propria sursă de alimentare, deci trebuie să vă asigurați că aveți și prize destule în apropierea lor. Cablurile adaptoarelor au cam 2,5-3 metri, deci pot ajunge de sus până jos dacă sunt montate pe perete.

Mai important este faptul că odată setate, ar cam trebui să stea pe loc, deci spațiul de joc ar trebui să fie adaptat la asta, dacă nu chiar dedicat experiențelor VR. De aceea, cei care cumpără astfel de dispozitive sunt în general companiile care lucrează cu aplicații VR, sau studiourile unde poți plăti pentru a încerca tehnologia. Desigur, dacă vrei să ai ce-i mai bun în acest domeniu acasă, va trebui să faci niște compromisuri iar amenajarea spațiului este unul dintre ele.

Odată ce rezolvi această „problemă”, restul setup-ului este mai simplu. Fiecare cablu din cutie se conectează la Converter. Headset-ul are un cablu proprietar care intră în acesta cu o singură mufă, iar convertorul este la rândul lui alimentat la priză. Apoi, din acesta pleacă un cablu USB 3.0 până la o mufă a PC-ului și un cablu DisplayPort până la placa video. HTC Vive Cosmos Elite este dedicat PC-urilor, conectarea la un laptop fiind complicată, întrucât acestea nu au de obicei mufe DisplayPort. Dacă totuși are și laptop-ul, va fi necesar un cablu separat mini-DisplayPort – to – mini-DisplayPort.

Rezultatul este o „mățăraie” destul de mare, însă mult mai elegantă decât soluțiile de la începuturile realității virtuale. Vive Cosmos Elite are și un cablu destul de lung, însă tot nu este eliminat riscul împiedicării în timpul jocului. HTC vinde astfel și un adaptor wireless pentru căștile Vive, care adaugă însă destul de mult la prețul inițial. Acest caz de utilizare este unul „extrem”, doar pentru cei care au buzunarele destul de adânci pentru a susține această investiție.

În cele din urmă, avem controlerele Vive, care nu s-au schimbat foarte mult de la prima iterație. De altfel, acestea par chiar puțin depășite în 2020, având o selecție mică de butoane pentru jocuri. Acestea sunt confortabile și au baterii interne care se încarcă prin micro-USB, dar sunt doar senzori de mișcare, nu au și detecție a degetelor, precum unele mai moderne. De altfel, lipsa unui stick analogic și a altor butoane rup uneori imersiunea. Acestea sunt extrem de precise, datorită laserelor, însă controlerele de pe cele mai recente versiuni de Oculus Rift, sau Valve Index sunt mult superioare acum. Din fericire, cele de la Valve sunt compatibile cu sistemul cu laser Base Station, deci puteți opta pentru ele, dacă doriți.

Suport software extins, configurare simplă

Și odată ce ai totul pus la punct, trebuie să instalezi software-ul dedicat. Testând de-a lungul timpului mai multe headset-uri VR, aveam deja o parte din software-ul necesar, însă dacă pui prima dată pe un computer acest model, vei avea nevoie de două conturi pe două servicii diferite și de ceva spațiu pe computer.

Prima dată trebuie instalată aplicația HTC Vive, care te ghidează pas cu pas. Te învață inclusiv cum să conectezi cablurile și stațiile cu lasere, deci poți începe cu instalarea software, dacă vrei un ghid pas cu pas simplu de urmărit. Aplicația Vive descarcă apoi Viveport, portalul de software VR de la HTC, care funcționează mai nou pe bază de abonament lunar sau anual. Ai astfel acces la sute de jocuri și experiențe VR la un preț relativ mic (10-15 euro pe lună). Desigur, pentru Viveport este necesar un cont. Apoi, în timpul instalării, ești anunțat că ai nevoie de Steam și un cont pe acest serviciu de jocuri, pentru că Vive folosește sistemul Steam VR, absolut necesar.

Instalarea spune că ai nevoie de aproximativ 18 GB liberi pentru instalarea tuturor componentelor, însă în realitate nu este necesar atât de mult spațiu. Totuși, e bine să aveți spațiu liber pentru că toate jocurile vor trebui descărcate individual, și majoritatea nu sunt tocmai „mici”.

Nu am folosit Viveport foarte mult, însă selecția de jocuri pare să fie OK, dar interfața aplicației este cam rudimentară. Pentru un simplu launcher pentru jocuri însă este decent. Pe Steam însă, totul este simplu, iar prin intermediul Steam VR vei delimita zona de joc. Poți folosit atât sistemul Room Scale, sau cel de „standing”, pentru experiențe VR în picioare, dar fără mișcare fizică.

Vive Cosmos Elite: experiență confortabilă demnă de prețul premium

Și după ce ai parcurs toți acești pași, care pot dura de la 15 minute la poate o oră, dacă parcurgi fiecare pas în parte încet, abia atunci poți să începi să experimentezi realitatea virtuală. Merită însă atât efort și atât de mulți bani? În marte parte da, însă este clar că un HTC Vive Cosmos Elite nu este pentru toată lumea.

În primul rând, HTC nu prea se așteaptă ca acesta să fie un headset „pentru acasă”. Publicul larg are deja la dispoziție modelul Vive Cosmos standard, cu tracking inside-out și controllere diferite, fără stații cu lasere sau alte accesorii. De altfel, acel model este cam la jumătate de preț față de Cosmos Elite pe care l-am testat.

Dar dacă totuși faci efortul pentru „cel mai bun headset HTC”, află că vei primi o experiență de utilizare de top. Primele modele de căști VR ofereau o rezoluție destul de mică pentru fiecare ochi, iar experiența era astfel afectată prin claritate redusă, în special atunci când încercai să citești text la depărtare. Un alt efect nedorit era faptul că spațiul dintre pixeli era destul de mare și puteai vedea totul ca printr-o „plasă”. Vive Cosmos Elite are rezoluție semnificativ mai mare decât originalul Vive (1.440 x 1.700 piexelipe fiecare ochi față de 1.080 x 1.200 pe cel vechi), iar problemele acestea sunt în mare parte rezolvate. Totuși, încă există loc de îmbunătățire, dar, nu foarte mult. Până când vom avea PC-uri destul de puternice pentru rezoluție 4K pentru fiecare ochi, Vive Cosmos Elite și Valve Index vor rămâne probabil cele mai bune soluții.

Comparând pe hârtie faptul că anumite headset-uri au ecrane la 120 Hz, Index de la Valve are ecran la 144 Hz chiar, iar Vive Cosmos Elite are „doar” la 90 Hz, ai putea spune că nu primești o experiență de top. Trebuie să luăm în calcul însă că dispozitivele Oculus din ultima perioadă au 75, respectiv 80 Hz și tot oferă o experiență OK, iar 90 Hz reprezintă un compromis bun între fluiditate și performanță, putând astfel ține cerințele de sistem la un nivel scăzut. Un alt lucru care ar putea să conteze sau nu pentru cei interesați de acest headset este faptul că folosește paneluri LCD, în locul OLED-ului pe vechiul Vive. Astfel, în jocurile în care este mai degrabă întuneric (cele horror, în special), ecranul nu va fi la fel de întunecat precum pe vechiul Vive, întrucât acesta este retro-iluminat.

Mai importantă decât frecvența cadrelor este însă consistența, deci PC-ul trebuie cât mai bine dotat. Am testat Vive Cosmos Elite pe un computer echipat cu procesor AMD Ryzen 1700 cu 16 GB RAM și placă video GeForce GTX 1080, iar experiența a fost foarte bună în Half-Life: Alyx, probabil cel mai interesant joc de VR din ultima perioadă. De altfel, Half-Life: Alyx este jocul care este livrat alături de Cosmos Elite în pachet, alături de un abonament la Viveport Infinity pe câteva luni, așa că este jocul perfect pentru testat.

Nu am fost la prima experiență cu jocul, întrucât l-am jucat și terminat pe o altă cască VR la lansare (review), iar experiența în cazul respectiv a fost foarte bună. Totuși diferența de preț între cele două dispozitive este justificată. Rezoluția crescută aduce în prim plan detaliile din joc și mai bine, iar faptul că Vive Controllers folosesc tracking cu lasere face totul să fie mai fluid în mișcare, acestea fiind urmărite chiar și când nu sunt în raza camerelor headset-ului.

Din păcate, experiența de joc mi s-a părut mai limitată din alte puncte de vedere: controlul. Sunt prea puține butoane, iar implementarea controlului în joc pe Vive Controllers este orientată mai degrabă pentru modul de teleportare, întrucât nu ai un stick sau un d-pad care să controleze mișcarea personajului. Poți folosi suprafața touch pe post de d-pad, însă aceasta pare mai degrabă o soluție de compromis. Dacă aveți posibilitatea, sugerez cumpărarea căștii Vive Cosmos Elite cu stațiile laser separat, și o pereche de controllere Valve pe lângă.

Totuși în utilizarea lui HTC Vive Cosmos Elite am putut observa avantajele unei căști VR de calitate superioară și cât de mult contează o construcție bine gândită pentru o experiență cât mai confortabilă. Dacă pe alte modele de headset după o oră sau două îmi simțeam ochii obosiți, în cazul de față, m-am oprit din joc mai degrabă din cauza oboselii fizice. Aproape că nici nu simți că ai un headset pe cap, motivul fiind faptul că se fixează pe frunte și pe ceafă cu bureți, care nu aplică presiune. Căștile incluse în pachet sunt foarte bune, însă cei care vor ceva mai performant pot folosi alte căști cu fir sau wireless. Dar căștile extra ar putea să creeze disconfort, așa că voi recomanda utilizarea exclusivă a celor din pachet.

Concluzii

Probabil că HTC Vice Cosmos Elite nu este chiar cel mai bun headset de pe piață la toate capitolele. Există sisteme cu display-uri mai performante, sau unele care oferă acces la o bibliotecă de jocuri mai atrăgătoare din anumite puncte de vedere (precum Oculus, de exemplu). Ce face cel mai bine însă Vive este să ofere o experiență foarte bună și consistentă. De aceea aceste dispozitive sunt cele preferate de către centrele de VR din toată lumea.

Acestea oferă un balans între preț, calitate, confort și ușurința în utilizare (odată ce totul este setat corect), iar sistemul de tracking este potrivit în special pentru locuri în care nu prea mai miști mobilă și nici nu este prea mult „trafic”. În continuare, recomand alegerea unui headset mai bine potrivit pentru „acasă” pentru majoritatea utilizatorilor „casnici”, însă dacă aveți banii și spațiul necesar și știți că vă doriți un Cosmos Elite în mod special, cu siguranță nu veți regreta achiziția. Sper doar ca Vive să dezvolte și noi controllere pe care să le ofere în pachet în viitor, cele din prezent fiind depășite din punct de vedere al funcționalității.