Google Earth şi Google Maps nu mai sunt de mult noutăţile care şocau utilizatorul cu imaginile de joasă altitudine realizate de sateliţi. Mediatizarea acestora le-a asigurat notorietatea şi s-a realizat atât prin intermediul site-urilor Web, cât şi a mijloacelor clasice de informare, ziare, reviste şi televiziune. Însă pentru cei care nu fac încă distincţia între cele două denumiri, trebuie specificat că GoogleMaps este serviciul online iar Google Earth este programul care are la bază platforma serviciului online şi care îi aduce acestuia un plus de funcţionalitate.
Layere informaţionale
Google Earth are meritele lui. A venit cu o serie de funcţii interesante care îl transformă într-o adevărată soluţie de navigare, nu doar un instrument util pentru pasionaţii de geografie. În primul rând layerele. Acestea sunt de fapt diverse tipuri de informaţii care pot fi afişate pentru zona vizualizată. Layerele pot avea în vedere informaţii geografice, nume de străzi, date despre trafic, puncte de interes, condiţii meteo, clădiri 3D, imagini ale obiectivelor turistice etc.
În teorie sună foarte bine. Dar în practică, pentru România, utilitatea acestor funcţii lasă mult de dorit. Nume de străzi nu există, punctele de interes sunt puţine şi în general informaţia legată de ţara noastră este limitată.
Filme de pe YouTube
Google a mai venit cu o altă idee interesantă dar care pusă în practică nu mai pare la fel de inspirată. A permis utilizatorilor să atribuie diverse elemente multimedia anumitor locaţii. După care a făcut greşeală să le includă în Google Earth . Aşa se face că, undeva în apropierea Ministerului de Interne găsim nişte filme de pe YouTube cu o serbare de la o grădiniţă din zonă, filmată de o mămică entuziastă. Şi vine întrebarea: câtă relevanţă are filmul respectiv pentru restul utilizatorilor? Dacă era un film în zona Arcului de Triumf în care era prezentat monumentul ca punct turistic era ok. Dar aşa nu e.
Fast Food-ul de la Direcţia cercetări penale
O altă funcţie pe care adaptarea la planurile mioritice o trece în planul ridicolului este cea de căutare. În principiu, prin intermediul acesteia poţi căuta diverse puncte de interes, restaurante, administraţii etc. Şi am căutat restaurante de tip Fast Food. Rezultatul, din punct de vedere numeric, a fost bun. Dar relevanţa lasă foarte mult de dorit. Adică pentru a mânca un hamburger trebuie să mă duc la Colegiul Naţional Mihai Eminescu sau la Direcţia cercetări penale? Sper că nu e cazul!
Google în spaţiu
Google Earth nu se mai limitează de mult doar la spaţiu terestru. A făcut paşi chiar şi în spaţiu. Nu sunt mare expert în astrologie, motiv pentru care mă abţin să vorbesc de relevanţa şi corectitudinea informaţiilor dar sper că datele despre spaţiul cosmic sunt mult mai aproape de adevăr decât cele legate de România.
Google Earth are şi o versiune comercială (Google Earth Plus) care vine cu o serie de funcţii adiţionale printre care şi localizarea GPS. Însă dacă relevanţa este la fel de slabă ca în cazul versiunii standard chiar nu văd niciun motiv pentru care aş mai da şi bani.
Concluzia cred că este evidentă. Din punctul de vedere al utilizatorului român, degeaba este presărat cu funcţii care ar fi trebuit să fie utile. Google Earth şi platforma Google Maps pe care se bazează suferă de o lipsă acută a informaţiilor legate de ţara noastră. În afară de imaginile din satelit şi câteva puncte de interes corecte, informaţiile celor de la Google despre România se încadrează perfect în cultura generală a americanilor despre Europa de Est. Adică este dezastru.