Chiar merită că cumpărăm antiviruşi?

Securitatea nu este un aspect pe care să-l tratezi cu
superficialitate. Orice calculator trebuie protejat, nu doar cele
din cadrul marilor companii. Şi cum nevoia creează în orice piaţă
oferta, avem de ales dintr-o sumedenie de produse care ne promit
siguranţa datelor şi a programelor pe care le folosim.

Avem la dispoziţie antiviruşi, antispyware, firewall,
antimallware, antispam şi lista ar putea continua. Practic, pentru
fiecare tip de ameninţare există o categorie de programe care să le
combată. De ce? Pentru că mai multe programe vândute
înseamnă mai mulţi bani pentru producători.

Deşi există şi aplicaţii gratuite, regula este că pentru un
antivirus trebuie să plăteşti. Trebuie să plăteşti pentru că,
teoretic, antiviruşii comerciali au funcţii în plus faţă de cei pe
care îi poţi folosi gratuit.

Când un om, oriunde în lumea asta, cumpără un produs, are
pretenţia ca acel produs să-şi facă treaba. Nu să dai bani pe el şi
să nu funcţioneze sau, din contră, să creeze mai multe probleme.
Iar în ultima vreme antiviruşii par să creeze din ce în ce mai
multe probleme.

Antiviruşi nebuni

Îţi cumperi un antivirus, îl instalezi şi dormi liniştit în
noaptea aceea, ştiind că „cineva veghează pentru tine”.

Dar ce te faci când înnebuneşte antivirusul? Când lasă viruşii
să treacă în voie sau creează probleme suplimentare, aşa, de capul
lor. Exemple sunt destule şi chiar recente: avem
antiviruşi care se confundă singuri cu viruşii, avem antiviruşi
care cred că fişierele de sistem sunt viruşi şi mai avem
antiviruşi care fac de nefolosit sistemul de operare.

Nu spun că antivirusul ar trebui să fie un program perfect. În
software nu există aşa ceva. Dacă ar exista programe perfecte, nu
am mai avea EULA. Dar nici nu sunt de părere că scuzele şterg cu
buretele incompetenţa.

De la un antivirus gratis putem accepta mai uşor
eventualele scăpări. Ştim, din momentul în care îl
instalăm, că există soluţii mai bune. Dar de la unul comercial,
care întinde mâna în fiecare an, este normal să ai pretenţii
mari.

O apă şi-un pământ

Ultima păţanie a antiviruşilor a fost descoperită chiar zile
acestea. O serie de cercetători au dovedit că, folosind metodele
clasice ale unui antivirus, un cod maliţios poate trece
nevăzut şi acţiona după placul inimii în cadrul sistemul
de operare. Ar putea face orice, inclusiv să dezactiveze
antivirusul care a asistat pasiv la instalare sa.

Vestea bună este că un astfel de cod maliţios nu există, sau se
cunoaşte încă, în realitate. Cercetătorii sunt însă îngrijoraţi că
ar putea să fie creat oricând.

Vestea proastă este că, dacă un asemenea virus va fi creat
înainte de a fi luate măsuri, vor fi lăsaţi cu ochii în soare
majoritatea antiviruşilor. Cercetătorii au testat 35 de antiviruşi
cu un cod maliţios creat special în acest scop şi toţi au
picat testul. Iar pe lista respectivă se regăsesc toate
numele grele.

Cu alte cuvinte, producătorii de antiviruşi trebuie să găsească
o altă metodă de a se cuibării în sistemul de operare. Trebuie
regândit sistemul şi trebuie găsită o cale care să nu poată fi
exploatată la fel de codurile maliţioase.

…şi cu banii luaţi!

Şi, după toate aceste exemple de probleme şi slăbiciuni ale
antiviruşilor, revin cu întrebarea: merită că cumpărăm
antiviruşi?

Nu se pune problema să nu folosim antiviruşi.
Ar fi sinucidere curată. Dar oare nu e mai înţelept să foloseşti un
produs gratuit, în condiţiile în care, alegând un antivirus
comercial, nu eşti scutit de probleme?

Soluţii bune şi gratuite ar fi. Avira, Avast şi Security
Essentials al celor de la Microsoft sunt doar trei
exemple de antiviruşi gratuiţi care oferă o protecţie mai mult
decât decentă.

Toate aceste probleme enumerate aici nu fac decât să ştirbească
imaginea antivirusului, ca tip de program şi să scadă şi mai mult
credibilitatea producătorilor în ochii utilizatorului. Nu poţi să
nu-ţi pui o serie de întrebări când vezi problemele pe care
ajung să le creeze tocmai acele aplicaţii care ar trebui să se
ocupe de securitatea datelor noastre.