Săptămâna actualizărilor software – de ce ne ferim de acestea?

În urma unui sondaj efectuat de către cunoscuta companie Skype, săptămâna acesta a fost declarată „International Technology Upgrade Week” iar această iniţiativă, la care s-au alăturat Microsoft, Symantec şi Tom Tom, urmăreşte informarea utilizatorilor despre necesitatea actualizărilor software.

Cel mai important aspect pe care sondajul efectuat de Skype l-a reliefat este faptul că utilizatorii nu prea se dau în vânt după actualizările software. Conform datelor culese, 40 de procente din numărul total de utilizatori nu actualizează întotdeauna aplicaţiile atunci când sunt avertizaţi, un sfert nu înţeleg ce este o actualizare software iar un alt sfert nu văd beneficiile unei astfel de actualizări.

Din cele 75 de procente care reprezintă utilizatorii care primesc înştiinţări automate despre existenţa unei actualizări, mai mult de jumătate au recunoscut că au purces la instalarea acestora doar după ce au fost deranjaţi de două sau mai multe ori.

Pentru a salva onoarea utilizatorului de rând, trebuie remarcat însă faptul că securitatea este tratată mult mai serios, trei sferturi dintre cei intervievaţi afirmând că acesta este motivul principal pentru care fac o actualizare software. Din păcate, cele 50 de procente ale utilizatorilor care nu înţeleg sau nu vor să-şi actualizeze produsele software este îngrijorător de mare şi o adevărată bătaie de cap pentru companii.

De ce nu ne actualizăm totuşi aplicaţiile? Explicaţiile ar putea fi numeroase iar lipsa de cunoştinţe tehnice este doar una dintre ele.

Dincolo de aceasta, se pot găsi reminiscenţele dezvoltării software precare în care o actualizare putea introduce mai multe probleme decât rezolva. Utilizatorii Windows cu vechime îşi amintesc probabil de actualizările Windows 95 sau Windows 98, iar problema actualizărilor Windows s-a transformat într-o legendă urbană care mai dăinuie şi astăzi.

O altă explicaţie ar putea fi ritmul rapid în care unele aplicaţii, precum browserele Chrome sau Firefox, primesc versiuni noi. După un timp, utilizatorul care primeşte actualizări ale căror îmbunătăţiri nu sunt vizibile va începe să le considere neimportante şi le va trece cu vederea. Actualizările din fundal, precum cele implementate în Chrome, sunt o soluţie dar aceasta nu este întotdeauna fezabilă sau posibilă.

În alte cazuri, actualizările au dimensiuni prea mari, instalarea lor durează prea mult iar uneori este necesară şi o restartare a sistemului de operare. Nu este de mirare că unele persoane se feresc de actualizări.

Unii utilizatori sunt deranjaţi de schimbările de interfaţă pe care dezvoltatorii le introduc fără un motiv justificat şi fără avertizări prealabile. După ce utilizatorul unui anumit produs se va pomeni o dată sau de două ori în faţa unei interfeţe care nu-i este pe plac, acesta va deveni reticent în faţa noilor mesaje de actualizare şi fie va încerca să se informeze despre natura schimbărilor, fie va ignora cu totul noua versiune.

Chiar dacă utilizatorii au partea lor de vină, soluţia rezolvării problemei este în mâna dezvoltatorilor de software. Actualizări transparente fără intervenţia utilizatorului, verificarea mai atentă a codului înaintea lansării pentru a evita situaţiile unei corecturi la corectură sau analiza serioasă a modului în care utilizatorii folosesc produsul pentru a evita schimbările radicale inutile sunt lucrurile pe care aceştia dezvoltatorii vor trebui să le vizeze.

Cât despre „International Technology Upgrade Week”, aceasta iniţiativă a adus la suprafaţă o serie de date interesante însă utilitatea ei se opreşte aici. Numărul companiilor implicate este mic iar evenimentul aproape necunoscut, ceea ce este ironic pentru o iniţiativă care vrea să lupte tocmai împotriva lipsei de informare.