Airbus promite că noua flota ZEROe de avioane cu propulsie bazată pe hidrogen, va fi operațională până în anul 2035.
Potrivit declarațiilor oferite de Guillaume Faury, director executiv pentru Airbus Group, cele trei noi concepte de avioane nepoluante prefigurează un ”moment istoric pentru sectorul aviației comerciale”. Folosirea hidrogenului ca și înlocuitor pentru combustibili fosili are ”potențialul de a reduce semnificativ impactul climatic al aviației”.
Noul concept de avioane fără emisii se bazează pe speranța găsirii unor modalități de a produce mari cantități de hidrogen, folosind drept bază surse regenerabile de energie sau cu conținut scăzut de carbon.
Luată în considerare și de industria auto, folosirea hidrogenului presurizat în rolul de combustibil nepoluant s-a lovit de mai multe probleme logistice, ținând de producerea și înmagazinarea acestuia. Folosit pentru aplicații din domeniul auto, hidrogenul este o sursă de energie considerabil mai costisitoare decât alternativa electrică bazată pe acumulatori, costul per kilometru fiind comparabil folosirii combustibililor fosili. Motivul, sau mai degrabă motivele, sunt numeroase ineficiențe/pierderi tehnologice întâlnite pe întreg lanțul de producție, transport și alimentare a buteliilor presurizate aflate la bordul autoturismelor.
Comparat acumulatorilor cu Litiu, folosirea rezervoarelor de hidrogen presurizat, sau hidrogen în stare lichidă obținut prin criogenizare, are marele avantaj al densității mult superioare a energiei înmagazinate, raportat la greutatea transportată. În timp ce un avion cu propulsie electrică ar fi îngreunat de acumulatori, limitând capacitatea de transport și distanța acoperită, conceptul propus de Airbus promite autonomie de până la 3200 kilometri și spațiu pentru 200 de pasageri plus bagaje.
Secretul constă într-un nou design de turbopropulsor adaptat pentru a funcționa direct cu hidrogen în formă gazoasă, substituind kerosenul obținut prin rafinarea produselor petroliere.
Sistemul de propulsie cu hidrogen ar putea fi folosit și în combinație cu un nou design de fuzelaj, numit „blended-wing body”, gândit să maximizeze capacitatea de transport fără a sacrifica din eficiența aerodinamică.
Tranziția la hidrogen, ca sursă primară de energie, va necesita o acțiune decisivă din partea întregului ecosistem aerian”, a spus dl Faury. „Împreună cu sprijin guvernamental și al partenerilor industriali, putem face față acestei provocări de a extinde energia regenerabilă pentru viitorul sustenabil al industriei aeronautice.”