De peste 60 de ani producătorii de tutun caută „Sfântul Graal” din industrie: ţigara care nu afectează sănătatea. Drumul lung de la Premier la dispozitivele electronice

De zeci de ani, industria tutunului încearcă să găsească „Sfântul Graal”, adică ţigările care să nu afecteze sănătatea celor care le fumează. Acesta este un vis al marilor producători de tutun încă din anii ’50. Până acum nu au reuşit, deşi s-au făcut multe avansuri tehnologice.

În 1955, un director executiv din industria tutunului scria, într-un memo: „Nu ar fi minunat ca firma noastră să producă prima o ţigară care nu prezintă risc de cancer? Ce am putea să-i facem competiţiei!”. 

Marii producători investesc de zeci de ani în dezvoltarea unei ţigări sigure. Rareori, însă, vorbesc în public despre aceste eforturi. Cândva, activitatea cercetătorilor din laboratoarele multor companii din industrie era secretă. De aceea multă lume crede că producătorii de ţigări au renunţat la idee. Ceea ce nu e adevarat. „În timp ce avem responsabilitatea de a face bani pentru acţionarii noştri, trebuie să ne comportăm responsabil. Ştim că avem consumatori care se îmbolnăvesc din cauza produselor noastre”, a declarat Dr. Chris Proctor, şeful echipei de cercetare a unei companii, potrivit Manager.ro.

Primul pas spre ţigări mai sigure a fost introducerea filtrului. Această inovaţie a crescut vânzările mărcii respective cu 20 miliarde de dolari într-un an. Însă exista o problemă. Filtrul era realizat din azbest. Oamenii care trăgeau din ţigări inhalau fibre de azbest, nocive.

La începutul anilor ’70 a mai apărut o inovaţie în industrie. Mici găuri au fost introduse în filtre (se folosesc şi acum). Acestea au rolul de combina fumul cu aer curat, pentru a se reduce toxicitatea. Însă Food and Drug Administration (FDA) din SUA a transmis ca aceasta era o „păcăleală”, deoarece riscurile nu erau reduse de aceste mici găuri. „Ventilarea filtrului a fost probabil cea mai mare fraudă care a fost promovată către consumatori”, a declarat Mitch Zeller, fost angajat al FDA. Aceste găuri mici sunt plasate la 12 mm de capătul filtrului. Potrivit lui Zeller, majoritatea fumătorilor le astupă cu buzele.

În 1988, o companie a lansat, după o investiţie de 325 de milioane de dolari, ţigările Premier. Acestea eliberau mai puţine substanţe nocive – combustia este cea care, în procesul de ardere a unei ţigări, aliberează sute de substanţe periculoase -, doarece în loc să fie ars, tutunul era încălzit puternic. Însă aceste ţigări nu aveau gustul obişnuit. Compania a încercat să introducă arome, precum cele de ciocolată şi merişoare, însă produsul tot nu au prins la consumatori.

Primul studiu care a arătat că ţigările sunt foarte periculoase

In 1962, Royal College of Physicians a publicat primul studiu care arăta că fumatul provoacă boli precum cancerul la plămâni. De atunci au urmat sute de cercetări care toate au confirmat acelaşi lucru. Deşi unii reprezentanţi ai companiilor au spus, după acest studiu, că vor face ţigări  mai sigure, nimeni din industrie nu a recunoscut legatura directă dintre cancer şi fumat.

Evident, cercetătorii din laboratoarele companiilor din industrie ştiau şi ei că există o legatură între fumat şi cancer. Se foloseau cuvinte precum „zephyr” şi „borstal” în documentele interne ale unei companii, atunci cand se refereau la cancerul la plămâni şi la substanţele cancerigene.

Tehnologia de astăzi

Noile ţigări care folosesc tehnologia „heat-not-burn” (care nu arde tutunul) promiteau o soluţie viabilă pentru sănătatea fumătorilor. Însă un studiu recent publicat în JAMA Internal Medicine dovedeşte contrariul. Aceste ţigări au o concentraţie de nicotină foarte ridicată (84% din ţigările normale) şi eliberează chimicale asociate cu cancerul, precum monoxidul de carbon, compuşi organici volatili şi hidrocarburi aromatice policiclice.

O altă descoperire a fost ţigara electronică. Acest dispozitiv nu este lipsit nici el de riscuri, potrivit CSID. Nicotina, substanţa principală pe care o conţine ţigara electronică, este nocivă pentru organism. Impactul ei asupra corpului este similar cu cel al pesticidelor, potrivit unor studii. Mai mult, persoanele care abuzează de această ţigară prezintă un risc ridicat de a se intoxica cu nicotină. Printre simptome se numără stări de ameţeală, de vomă şi dureri de cap.

O misiune dificilă

Eforturile pentru dezvoltarea unei ţigări care să nu provoace boli sunt zădarnicite chiar de către fumători. Nicotina stimulează eliberarea de dopamină, unul dintre principalii neurotransmiţătorii de la nivelul sistemului nervos. Există şi o dependenţă psihologică extrem de puternică. Mulţi fumători spun că nu sunt neaparat dependenţi de nicotină, ci de „gestul, ritualul de a fuma”. „Fumătorul îşi aminteşte ritualul, experienţa de a se bucura de o ţigară şi dezvoltă o dorinţă puternică de a recreea acest act”, potrivit lui Robert West, profesor de psihologie la University College, Londra.

Statistici interesante despre industria tutunului:

– În 2011 au fost „arse” 5.500 de miliarde de ţigări pe Terra, circa 790 pe cap de persoană. Prin comparaţie, în 1960 s-au fumat în toata lumea „doar” 2.100 de miliarde de tigari.

– Este celebră declaraţia ajunsă în presă a unui director din industria tutunului. Acesta a spus, în 1992, într-un mediu privat: „Noi nu fumăm acest rahat. Rezervăm acest drept pentru tineri, săraci, negri şi proşti”.

– În 2011, doar în China mureau peste 740.000 de oameni din cauza afecţiunilor provocate de fumat. Alte 100.000 de persoane sfârşeau anual din cauza fumatului pasiv, în statul asiatic.

– În 2006, consumatorii americani au cheltuit 90 de miliarde de dolari pe ţigări şi alte produse derivate din tutun. Aceasta suma era de 15 ori mai mare decat bugetul celui mai mare centru de cercetare a cancerului din America.

– Fumatul ucide in SUA mai multe persoane decat alcoolul, accidentele rutiere, HIV, drogurile şi incendiile la un loc.

– Circa 70% dintre fumatori spun că vor sa renunţe la acest viciu, însă se estimează că doar 4,7% reuşesc anual acest lucru defintiv.

– În 2006, doar în SUA marii producători de tutun au cheltuit 12,4 miliarde de dolari pe acţiuni de marketing. Suma era de 100 mai mare decat bugetul pe care îl avea US Food & Drug Administration pentru campaniile anti-tutun.