Și mai puternic decât Telescopul Spațial James Webb, The Habitable Worlds Observatory va putea nu doar să detecteze planete de pe orbita alor stele asemănătoare Soarelui, ci să analizeze inclusiv atmosfera acestora în căutarea indicatorilor chimici sugestivi pentru prezența formelor de viață.
Lansat în urmă cu doar șase luni, Telescopul Spațial James Webb este cel mai ambițios proiect de explorare științifică început de NASA de la misiunile cu astronauți pe Lună, însă nu va fi și ultimul. Precedat de Nancy Grace Roman Observatory, un telescop ceva mai puțin ambițios care ar trebui să fie lansat în 2027, The Habitable Worlds Observatory reprezintă ambițiile NASA pentru reluarea programului Great Observatories, sub care au fost dezvoltate telescoapele Hubble și Webb.
NASA a dezvăluit proiectul Habitable Worlds Observatory cu ocazia ediției de anul acesta a conferinței American Astronomical Society.
Dezvoltat cu un buget inițial de 11 miliarde dolari, noul telescop spațial va dispune de o oglindă cu anvergură de 6 metri, comparabilă actualului telescop Webb, însă optimizată pentru a detecta forme de viață pe cele aproximativ 25 de planete descoperite până acum în jurul stelelor apropiate Soarelui nostru. Cât despre repertoriul de instrumente științifice, acesta va avea ca element central un coronograf foarte performant, capabil să diferențieze lumina planetelor de cea a stelelor pe care le orbitează, suficient de bine pentru a determina compoziția chimică a atmosferei.
La fel ca telescopul Webb, The Habitable Worlds Observatory va fi plasat la aproximativ 25 milioane kilometri de Pământ, pe unul din așa numitele Lagrange Points. Identificată drept L2, aceasta este o locație unde gravitația Soarelui și a Pământului se anulează reciproc, creând un spațiu în care obiectele (artificiale sau nu) pot orbita ambele corpuri cerești într-o locație fixă, dacă ne raportăm la poziția relativă a Pământului.