Succesorul Curiosity, vehiculul de explorare activ pe planeta Marte încă din anul 2012, ar putea fi un robot complet autonom dezvoltat de NASA, capabil să-și aleagă singur prioritățile de explorare și să decidă ce informații ar trebui trimise cu prioritate înapoi pe Pământ.
Deși ne-am dori o misiune de explorare cu astronauți în carne și oase, realitatea este că în prezent este mult mai ușor și mai ieftin să trimitem roboți de explorare pe marte, tehnologia modernă oferind multiple variante pentru forma acestora și modul de funcționare. Teoretic, dacă omenirea ar dori cu tot dinadinsul ar putea trimite și roboți umanoizi pe Marte, tehnologia creată în Statele Unite existând deja la un stadiu surprinzător de avansat. Însă până acolo, o etapă intermediară ar putea fi trimiterea unui alt vehicul de explorare similar roverului Curiosity, însă dotat cu sisteme de orientare și inteligență artificială care îi vor permite să navigheze singur terenul accidentat, în căutare unor obiective interesante de explorat.
În forma actuală, explorarea cu ajutorul roverului Curiosity este un proces foarte anevoios. Echipe de cercetători special antrenați analizează fiecare cadru trimis înapoi de camerele foto aflate la bord, stabilind cu meticulozitate cel mai sigur traseu de urmat și reperele care prezintă interes pentru explorare.
O mare problemă este timpul de așteptare pentru transmiterea fiecărei comenzi și recepționarea răspunsului. În funcție de poziția celor două planete în jurul Soarelui, orice semnal transmis pe direcția Pământ – Marte poate necesita între 4 minute și aproximativ 24 de minute pentru a fi recepționat la destinație. Presupunând că răspunsul roverului martian este instantaneu, e nevoie de tot atât timp pentru ca mesajul să fie recepționat pe Pâmânt. Asta înseamnă că explorarea planetei Marte nu se poate face în timp real, fiecare „pas” trebuind planificat cu maximă precauție, orice greșeală riscând să pună în pericol întreaga misiune.
Oamenii de știință de la Centrul de zbor spațial Goddard NASA au anunțat primele rezultate obținute cu noile sisteme inteligente ce vor fi instalate în sonde spațiale, capabile să identifice semnăturile geochimice ale vieții din probe de rocă. Permitând acestor sisteme inteligente să aleagă atât ce să analizeze, cât și ce informații relevante să trimită înapoi pe Pământ.
Odată perfecționată, tehnologia va permite depășirea limitărilor care țin modul în care informațiile sunt transmise pe distanțe uriașe, fiind în special folositoare în viitoarele misiuni de explorare a planetelor îndepărtate, unde timpii de așteptare la trimiterea instrucțiunilor de explorare sunt și mai mari.
Sistemele vor debuta în misiunea ExoMars 2022/23, înainte de implementarea completă pe corpuri mai îndepărtate din Sistemul Solar.
Experimentele au arătat că algoritmul rețelei neuronale a sistemului computerizat poate clasifica cu o precizie de până la 94% a mostrelor detectate anterior, respectiv identifica cu o precizie de 87% a elementelor geologice nou descoperite. Sistemul de clasificare a probelor va fi perfecționat în continuare până când va putea fi încorporat în misiunea din 2023. Vestea bună este că partea de hardware este în mare parte finalizată, software-ul putând fi îmbunătățit și actualizat chiar și după ce următoare misiune către planeta Marte va fi pornit de pe rampa de lansare.
În viitor, pe măsură ce misiunile de explorare vor fi extinse la noi obiective, cum ar fi satelitul planetei Jupiter – Europa, și a lui Saturn Enceladus și Titan, sistemele computerizate capabile să ia deciziile în timp real vor fi cu adevărat folositoare. Trimise în medii mult mai dificile decât climatul relativ blând al Planetei Marte, viitoarele misiuni de explorare ar putea avea la dispoziție ferestre de timp de ordinul zilelor pentru colectarea de observații, astfel că orice inovație care permite eficientizarea misiunii de explorare sunt binevenite.