Oamenii de știință creează un ochi bionic care ar putea vedea mai bine decât cel natural

Dezvoltarea unui ochi bionic, care să restabilească vederea persoanelor care și-au pierdut vederea naturală, este o provocarea grea pe care oamenii de știință din întreaga încearcă de zeci de ani să o depășească.

Creați experimental pentru a demonstra viabilitatea anumitor tehnologii netestate, ochi bionici au fost deja implantați la pacienți, dar rezultatele au stârnit mai multe controverse decât aprecieri. Ultima creație aparține unei companii numită Bionic Vision Australia și ia formau ei ochelari prevăzuți cu o cameră video în centru.

Datele de la aparatul foto din ochelari sunt „traduse” de un computer miniatural purtat în afara corpului și transmise unui un implant fixat chiar în ochiul bolnav. Aflat în contact direct cu retina utilizatorului, implantul transmite semnale electrice care sunt preluate prin nervul optic direct în cortexul vizual din creierul posesorului. De aici rezultă o problemă fundamentală: modul de transmisie a informației de către ochii naturali și interpretarea acesteia de către creier nu este deloc compatibil cu dispozitivele electronice convenționale.

Practic, în timp ce o cameră video din comerț împachetează informația într-un algoritm digital comprimat, celulele fotosensibile de pe retina ochilor biologici sunt conectate individual prin nervul optic, comunicând direct cu centrii vizuali din creier. Astfel, în locul unui canal de comunicație ultra-eficient care să preia toată informația vizuală, avem canale separate pentru fiecare punct de lumină perceput. Complicând și mai mult lucrurile, „rezoluția” naturală a ochilor nu este deloc fixă, imaginea percepută având claritate maximă în porțiunea centrală (spre direcția în care privim) și chiar porțiuni „oarbe” în zona vederii perifericii, golurile rămase fiind umplute de cortexul vizual.

Insuficient adaptate pentru a imita ochii naturali, dezavantajul acestor dispozitive este că viziunea nu este niciodată suficient de clară pentru ca utilizatorul să se poată baza pe vederea artificială pentru a se orienta neasistat.

Noul ochi bionic se numește Electrochemical Eye sau EC-Eye șu este modelat după retina umană cu o curbă concavă. Suprafața acestuia are o serie de senzori de lumină minusculi care imită fotoreceptorii retinei umane. Senzorii sunt atașați direct unei grile formată din electrozi din metal lichid care se ancorează direct nervului optic. S-a arătat că EC-Eye poate capta imagini cu o claritate relativă, suficient de bună pentru ca posesorul să poată distinge litere mari individuale și chiar citi unele mostre de text.

Comparat soluțiilor existente, EC-Eye reprezintă un upgrade considerabil. În plus, dispozitivul poate fi adapta și pentru a funcționa cu alte lungimi de undă (ex. infraroșu), oferind purtătorului o veritabilă vedere bionică.

Încă aflat la stadiul de prototip experimental, EC-Eye ar putea fi lansat ca și proteză oculară comercială în următorii ani.