Apple nu a fost prima companie care a remarcat importanţa unui ecran cu densitate mare, terminale precum Toshiba G910 sau Sony Ericsson Xperia X1 trecând de pragul de 300 ppi cu doi ani înainte de lansarea modelului iPhone 4. Maşinăria de marketing Apple a promovat însă în mod explicit acest aspect, a conştientizat utilizatorul de importanţa unui ecran mai bun şi a declanşat bine cunoscuta cursă a rezoluţiilor din ce în ce mai mari. După ce a staţionat timp de patru generaţii la o din ce în ce mai puţin impresionantă densitate de 326 ppi, gama iPhone a făcut un progres odată cu lansarea modelului 6 Plus şi a devenit din nou competitivă şi din acest punct de vedere.
Deoarece foloseşte un panou Full HD, ecranul de pe iPhone 6 Plus nu este atât de spectaculos ca modelele QHD implementate pe LG G3 sau Samsung Galaxy Note 4. Oferind însă o densitate de 401 ppi, ecranul de pe iPhone 6 Plus este net superior implementărilor Apple anterioare şi se încadrează în nota cu care ne-au obişnuit telefoanele-gigant Android lansate în ultimul an. Dacă nu reuşeşte să fie cel mai spectaculos din punct de vedere al rezoluţiei, ecranul de pe iPhone 6 Plus se revanşează prin luminozitatea excepţională, nivelul bun de negru, contrastul excelent şi acurateţea coloristică deosebită oferită de panoul IPS. Începând cu iPad 3rd generation, Apple a pus accent pe dinamica şi acurateţea coloristică, iar iPhone 6 Plus oferă o prestaţie pe care consider că o pot egala doar panourile AMOLED de la Samsung pe care le-am văzut implementate pe Galaxy S5 şi Galaxy Note 4.
Utilizatorii care vor face o captură de ecran şi vor inspecta proprietăţile fişierului vor observa imediat că telefonul procesează toate informaţiile grafice la rezoluţia superioară de 2208 x 1242 pixeli şi le redimensionează pentru afişare la rezoluţia de 1920 x 1080 pixeli. Acest comportament straniu este rezultatul modului în care a fost proiectat sistemul de operare iOS şi de obsesia Apple pentru procesarea perfectă la nivel de pixel. Dacă rezoluţia HVGA a primelor 3 telefoane iPhone a fost punctul de plecare, Apple a folosit scalarea 2x atunci când a făcut saltul la Retina Display şi a optat acum pentru scalarea 3x pentru noul Retina HD Display. Aceste salturi făcute în paşi întregi au o serie de avantaje, cum ar fi scalarea corectă (dar la o calitate slabă) a interfeţelor aplicaţiilor vechi, păstrarea calităţii maxime a informaţiilor grafice indiferent de generaţia din care face parte ecranul şi simplificarea muncii dezvoltatorilor software care scriu aplicaţii pentru toate cele trei tipuri de ecrane (1x, 2x şi 3x). Deoarece iPhone 6 Plus micşorează informaţiile grafice generate de către sistemul de operare înainte de afişare, acest mod de lucru are şi efectul unei procesări FSAA, însă impactul raportului de scalare de numai 1,15:1 este probabil prea mic pentru a avea un aport semnificativ.
Procesorul Apple A7, care a fost anunţat împreună cu iPhone 5S, a adus câteva îmbunătăţiri importante deoarece a fost fiind prima soluţie ARM pe 64 de biţi implementată într-un telefon mobil şi prima care a încorporat un nucleu grafic PowerVR din generaţia a şasea. Noul Apple A8 este doar o îmbunătăţire a acestuia, însă acest lucru nu-l face mai puţin impresionant.
Apple A8 este cel de-al treilea procesor pentru terminale mobile care este fabricat într-o tehnologie pe 20 de nanometri, acesta fiind precedat de către Exynos 5430 (Samsung Galaxy Alpha) şi Exynos 7 Octa (Samsung Galaxy Note 4). Acest lucru a permis nu doar o reducere a dimensiunilor pastilei de siliciu, dar şi atingerea unei eficienţe energetice superioară. Din acest motiv, căldura disipată de procesor este mică iar temperatura carcasei a rămas tolerabilă chiar şi după utilizarea unor teste de performantă gurmande. La fel ca Apple A7, noul procesor Apple oferă două nuclee de procesare Cyclone pe 64 de biţi, însă promite o îmbunătăţire a performanţelor cu 25 de procente. Nucleul grafic a fost şi el actualizat, Apple A8 utilizând o soluţie PowerVR GX6450 şi promiţând un salt de performanţă de circa 50 de procente.
După cum se observă din rezultatele testelor de mai jos, Apple A8 este un produs extrem de performant care concurează fără nici o problemă cu soluţiile contemporane precum Exynos 7 Octa sau Qualcomm Snapdragon 805. Acesta este penalizat doar în testele sintetice care pun accent major pe multiprocesare deoarece are doar două nuclee, însă chiar şi aici reuşeşte să se facă remarcat pentru performanţa excelentă per nucleu. Performanţele grafice sunt şi ele impresionante, Apple A8 fiind depăşit categoric la acest capitol doar de puternicul Tegra K1 şi întrecând cu un avantaj mai mic sau mai mare, în funcţie de tipul testului, produsele Samsung şi Qualcomm menţionate mai sus.
Teste: GeekBench 3, AnTuTu, GFXBench 3, 3DMark, Basemark OS II, Peacekeeper
Preţurile cerute de Apple pentru capacităţile de stocare superioare au fost dintotdeauna ridicol de mari, însă compania a îndulcit oarecum bomboana în acest an. Odată cu lansarea iPhone 6 şi iPhone 6 Plus, Apple a eliminat versiunile hardware cu 32 GB de memorie internă şi oferă versiunile de 64 şi 128 GB la aceeaşi diferenţă de preţ cerută până acum pentru modelele de 32, respectiv 64 GB.
Din păcate, Apple nu a avut o iniţiativă similară şi atunci când a ales cantitatea de memorie RAM. Deşi iOS foloseşte cod nativ C şi nu suferă de problemele alocării de memorie nesatisfăcătoare a bytecode-ului Java virtualizat specific Android, utilizatorii terminalelor Apple au remarcat o degradare a capacităţilor de multitasking odată cu apariţia iOS 7. Fără să împiedice în nici un fel utilizarea produselor software aflate în prim plan, cantitatea de numai 1 GB de memorie RAM face ca aplicaţiile să nu reziste prea mult în fundal şi să aibă adesea nevoie de o reîmprospătate atunci când sunt accesate din nou. Singurul produs iOS care oferă în acest moment 2 GB de memorie RAM este iPad Air 2, şi, ţinând cont de preţul piperat al terminalului iPhone 6 Plus, am fi sperat să primim şi aici o trataţie specială similară.
Terminalele iPhone au fost ridiculizate până acum pentru autonomia lor redusă, însă nimeni nu prea poate face minuni atunci când trebuie să înghesuie o baterie mică într-o carcasă cu dimensiuni reduse şi să alimenteze cu ea un procesor puternic. iPhone 6 Plus este însă un terminal cu dimensiuni impozante, volumul său intern a permis implementarea unei baterii cu o capacitate de 2915 mAh, iar rezultatele sunt impresionante. iPhone 6 Plus a oferit o autonomie medie de circa 44 de ore, această perioadă fiind obţinută într-un regim mediu de utilizare care a implicat activarea conexiunilor Wi-Fi şi 3G câte 8 ore pe zi, utilizarea suportului pus (email, contacte, agendă, calendar, Facebook, Messenger, Twitter, Skype) şi utilizarea diverselor aplicaţii pentru un timp de activitate total de circa 9 ore. iPhone 6 Plus reuşeşte astfel nu doar să dubleze perioada de autonomie oferită de generaţiile anterioare, dar să fie totodată şi unul dintre telefoanele cu cea mai mare autonomie disponibile în acest moment pe piaţă.
carcasă subţire şi elegantă
ecran excelent
captură foto/video
autonomie mare
platformă hardware puternică
preţ
iTunes este încă un rău necesar
memoria RAM de 1GB pare uneori insuficientă
dimensiuni mari pentru un telefon de 5,5"