Honor 8X review: un mid-range cu minimum de compromisuri

Ecran

Honor 8X este un telefon mare în comparaţie cu modelele obişnuite ale multor producători. Cu o diagonală de 6,5”, acesta oferă un display mai generos în dimensiuni şi decât un Galaxy Note9, corpul său fiind de dimensiuni similare. Acest lucru se datorează marginilor foarte subţiri din partea de sus şi „bărbiei” subţiri din partea de jos.

Ecranul în sine este realizat folosind un panou LCD, foarte similar, dacă nu chiar identic cu cel folosit pe variantele P20 lite şi Mate 20 Lite de la Huawei. Astfel, avem de a face cu un display Full HD+ foarte luminos, care afişează culori puţin cam saturate pe profilul standard de culoare din fabrică (Vivid). Pentru culori mai aproape de realitate şi o experienţă de utilizare mai comodă sugerăm mutarea pe profilul de culori standard, cu temperatura de culoare setată pe „cald”.

Nu putem vorbi la acest preţ despre un display HDR, calibrare de culoare şi nici despre cel mai luminos display de pe piaţă, însă telefonul îşi face treaba foarte bine în special atunci când vine vorba despre redarea de clipuri video, acestea fiind afişate în mod implicit cu bare negre, pentru a nu se suprapune cu decupajul din display. Desigur, există opţiunea de a mări pe tot ecranul clipurile, cu riscul pierderii părţilor superioare şi inferioare ale clipurilor.

Performanţă

Kirin 710 de la Huawei este un chipset nou pentru gama de dispozitive mid-range, care promite să ofere o performanţă semnificativ îmbunătăţită faţă de modelele din seria 600, pe care le-am tot întâlnit pe variantele „lite” ale companiei şi care nu s-au schimbat foarte mult între ele în ultimii doi ani. Asemeni Mate 20 Lite, şi Honor 8X foloseşte acest procesor, un octa-core care poate să ruleze şi câteva aplicaţii de AI, chiar dacă nu beneficiază de nuclee dedicate pentru astfel de funcţii.

Nu prea are rost să menţionăm faptul că telefonul se comportă foarte bine, întrucât sistemul de operare EMUI de la Huawei a fost întotdeauna bine optimizat pentru hardware-ul pe care compania l-a produs. Ba chiar am putea spune că diferenţa în utilizare normală între un Honor 8X şi un Mate 20 Pro, pe care l-am testat de curând, este infimă în aplicaţii uzuale precum social media, e-mail sau navigare pe internet.

Diferenţele sunt însă evidente atunci când ai de editat un clip video, sau o fotografie, totul fiind puţin mai lent pe modelul de medie. Chiar şi aşa, pentru publicul care este în ţinta acestui model, probabil că astfel de aplicaţii nici măcar nu sunt foarte importante. De altfel, faptul că telefonul nu permite filmarea în rezoluţie 4K va uşura puţin din efortul pe care procesorul ar trebui să îl depună la editare.

Probabil că performanţa scăzută în aplicaţii 3D este cea mai evidentă, în special în jocuri mai noi. Huawei are însă un as în mânecă la acest capitol, stabilind parteneriate cu producătorii de jocuri pentru implementarea tehnologiei GPU Turbo, care permite optimizarea software-ului pentru hardware-ul disponibil, oferind astfel o performanţă semnificativ îmbunătăţită. Selecţia de jocuri GPU Turbo este însă limitată, iar majoritatea nu oferă performanţă semnificativ ridicată ci mai degrabă un framerate mai stabil, ceea ce este foarte important în jocuri competitive, de exemplu. În PUBG jocul a oferit o experienţă foarte bună, în timp ce Asphalt 9 s-a comportat mai bine mai degrabă pe setări medii decât pe cele înalte. Din păcate, Fortnite a refuzat să pornească, în ciuda faptului că a putut fi instalat. O eroare la pornire sugerează că jocul nu este otimizat pentru driverii cipului grafic al acestui telefon. Nu este clar dacă Epic va optimiza sau nu jocul, sau dacă Huawei va rezolva problema printr-un update de firmware.