Software-ul EMUI 8.0 pre-instalat pe Huawei P20 Lite nu a evoluat în niciun fel faţă de ultima oară când l-am întâlnit pe modelul Mate 10 Pro. Acesta beneficiază de skin-ul „clasic” al Huawei, cu pictograme colorate, care pot fi sau nu pe placul utilizatorilor, un meniu principal similar cu cel de pe iOS, fără sertar de aplicaţii şi mult software proprietar pre-instalat. Asemeni Samsung, Huawei oferă alternative proprietare la majoritatea aplicaţiilor de la Google, însă vine din fabrică şi cu câteva aplicaţii de la parteneri. Facebook, Instagram, Netflix, Booking şi eBay sunt disponibile fără a le instala din Play Store, însă din fericire prezenţa lor nu va fi deranjantă pentru mulţi utilizatori, întrucât sunt printre cele mai uzuale aplicaţii de Android.
Singura noutate în versiunea aceasta de EMUI 8.0 este faptul că în centrul ecranului în partea de sus, notificările şi funcţiile telefonului sunt separate de un spaţiu gol. Sistemul este puţin diferit faţă de cel realizat de Apple, care pune ora în stânga şi restul indicatorilor în dreapta, fiind mult mai dinamic, afişând notificări şi indicatori în funcţie de ce este necesar în momentul respectiv. De asemenea, procentajul bateriei este vizibil tot timpul, spre diferenţă de funcţia din iOS 11, care necesită accesarea centrului de control.
La capitolul securitate, Huawei a integrat funcţia de deblocare cu ajutorul recunoaşterii faciale, fără să ofere însă un sistem avansat precum Face ID de la Apple sau scannerul de iris de la Samsung. Această funcţie vine cu limitările sale, fiind uşor de „păcălit” cu o fotografie sau un clip video, însă este utilă în special la volan. Întrucât funcţionează destul de bine dacă există lumină naturală, iar faţa utilizatorului este destul de aproape, această metoda de autentificare poate fi folosită în maşină, unde senzorul de amprentă poate fi acoperit de suportul de prindere în bord al telefonului. Huawei ne-a obişnuit de-a lungul timpului cu senzori de amprentă performanţi, iar P20 nu face excepţie. Poziţionarea acestuia departe de camera foto duce la evitarea apăsării accidentale pe obiectiv.
Am văzut în ultimii ani o schimbare a interesului utilizatorilor dinspre performanţa de procesare spre performanţa foto atunci când vine vorba despre smartphone-uri. Desigur, telefoanele din zilele noastre, chiar şi cele ieftine, oferă putere „brută” îndeajuns de bună pentru a nu deranja în timpul utilizării, deci îmbunătăţirile la alte capitole ar trebui prioritizate de către producători. P20 Lite este primul model P Lite cu o cameră foto duală, iar aceasta reuşeşte să fie destul de bună, însă nu excepţională.
Fiind vorba despre un dispozitiv Lite, optica Leica iese din discuţie. Avem de a face cu o cameră foto care beneficiază de un senzor principal de 16 megapixeli şi unul secundar de 2 megapixeli. Acesta din urmă este folosit pentru momentele în care este folosit modul de fotografiere „portret”, pentru adăugarea efectului de bokeh. Rezultatele sunt însă aşa-şi-aşa. În funcţie de lumina ambientală şi de elementele din decor, algoritmul Huawei poate sau nu să decupeze personajul destul de bine pentru a aplica efectul. Curios este faptul că şi camera frontală, care are un singur senzor de 16 megapixeli beneficiază de mod portret, lucru care ne face să ne întrebăm dacă este necesar un sistem dual-camera pe spate. Atunci când sunt multe elemente în decor precum puful de la o glugă, câteva fire rebele de păr sau crengile copacilor, algoritmul devine confuz şi nu mai poate decupa corect subiectul.
Modul portret vine la pachet şi cu un algoritm de „beautification”, care scoate imperfecţiunile de pe feţele utilizatorilor, însă noi recomandăm întotdeauna dezactivarea acestei funcţii, întrucât rezultatele sunt nenaturale, iar feţele subiecţilor pot părea nefocalizate.
Huawei oferă multe moduri de fotografiere, însă cei mai mulţi utilizatori folosesc telefonul în modul auto. Adevărul este că multe dintre funcţii sunt utile doar în anumite cazuri, precum cel pentru pictură cu lumină sau cel cu expunere lungă pe timp de noapte, care necesită un trepied pentru a putea fi folosit. Modul Pro este disponibil şi pe P20 Lite, oferind control manual pentru toate setările foto, însă rezultatele nu vor fi mult mai bune decât pe modul Auto.
Motivul este faptul că avem de a face cu un obiectiv nu foarte luminos pentru standardele din piaţă (f/2.2). În lumină naturală, fotografiile sunt bune, însă nu foarte speciale, focalizarea fiind relativ rapidă, iar detaliile destul de bine păstrate. Ce lipseşte faţă de modele mai scumpe echipate cu senzori mai performanţi este o dinamică mai vastă, însă nu este o problemă atât de mare în comparaţie cu ce primim pe alte alte modele mid-range. Pe timp de noapte, chiar şi fără stabilizare optică, P20 Lite reuşeşte să ofere rezultate decente, puţin cam zgomotoase şi uneori nefocalizate, un obiectiv mai luminos fiind necesar pentru rezultate mai bune. De asemenea, stabilizarea optică ar fi asigurat o claritate extinsă.
O funcţie pe care nu o aşteptam de la acest model este filmarea în slow-motion, ceva ce vedeam în trecut doar pe modele premium. Desigur, aceasta este limitată doar la rezoluţie VGA (640 x 480, 4:3), iar framerate-ul la 120 de cadre pe secundă, însă clipurile sunt destul de interesante pentru a fi publicate pe reţele de socializare unde sunt redate oricum pe ecrane mici. Având în vedere raportul de aspect 4:3, acestea ar putea arăta decent pe Facebook sau Instagram, unde „se poartă” clipurile video pătrate.
Pentru a nu rata trendul, Huawei a integrat în aplicaţia de cameră şi câteva filtre AR, care adaugă urechi de iepure, sau bot de câine pe faţa utilizatorului, sau care poate schimba fundalul din spatele acestuia. Funcţia funcţionează cam la fel de bine precum decupajul în cazul modului portret. Aceasta ar putea fi un mod pe care unii îl vor considera distractiv, însă deja există aplicaţii cu astfel de filtre integrate, precum Facebook sau Snapchat.
Per total, camera de pe P20 Lite nu este dezamăgitoare, însă nici nu încearcă să iasă foarte mult din tiparele telefoanelor de medie. Lipsa stabilizării optice şi filmărilor la rezoluţie mare (chipset-ul este capabil de maximum Full HD la 30 de cadre pe secundă) se face simţită, în timp ce fotografiile sunt decente pentru social media. Este însă greu să înlocuieşti un aparat foto compact sau un mirrorless cu P20 Lite pentru fotografii de vacanţă. Funcţia Portrait este însă dezamăgitoare, fiind utilizabilă doar în scenarii cu un fundal fără multe detalii şi de preferat în lumină puternică naturală. De asemenea, modul portret funcţionează doar dacă detectează feţe umane. Pentru alte obiecte poate fi utilizat modul „wide aperture”, disponibil încă de la lansarea lui Huawei P9, care adaugă un efect de bokeh artificial, uşor diferit de cel al modului portret. Rezultatele nu sunt rele, însă acoperirea bokeh-ului este la fel de problematică precum cea din modul Portrait.
P20 Lite este o evoluţie clară a seriei de dispozitive mid-range de la Huawei, oferind un design nou, modernizat, şi o cameră ceva mai performantă decât în trecut. La capitolul performanţă acesta stă mai rău, oferind doar upgrade-uri minime faţă de alte modele Lite din anii trecuţi. Preţul crescut faţă de generaţiile anterioare îi va ţine probabil departe pe câţiva dintre cei interesaţi de dispozitivele mid-range de la Huawei, însă cu siguranţă vor exista destule oferte la abonament şi destule reduceri de-a lungul anului pentru a convinge mulţi utilizatori să îl cumpere. P20 Lite pare să rămână un best buy pentru utilizatorii mai puţin pretenţioşi, mai ales având în vedere cât de similar este la exterior cu variantele mai scumpe.
Design modern „premium”
Construit din materiale de calitate
Jack de căşti şi USB Type-C
Suportă carduri microSD şi dual SIM
Cameră foto decentă pentru segmentul mid-range
Construit pe aceeaşi platformă hardware precum predecesorii săi
Camera este ieşită în relief în ciuda lipsei stabilizării optice
Modul portret al camerei este dezamăgitor
Autonomie de medie
Preţ crescut faţă de generaţiile precedente