Huawei P8 review

Captură foto şi video

La fel ca predecesorul său, Huawei P8 foloseşte un senzor cu rezoluţie de 13 MP, un obiectiv luminos cu deschidere F2.0 şi un procesor dedicat de imagine. De data aceasta însă, compania a completat camera foto cu un procesor de imagine îmbunătăţit, un sistem de stabilizare optică eficient, un LED Dual Tone care oferă un balans de alb ceva mai bun şi un senzor cu matrice RGBW care promite o luminozitate mai bună şi un nivel de zgomot mai redus. Huawei nu a dezvăluit provenienţa senzorului, însă cum Sony este singurul furnizor de module RGBW pentru telefoane mobile, nu era oricum prea greu de ghicit.

Prestaţia în lumină diurnă este foarte bună, imaginile capturate având culori naturale plăcute, un contrast puternic, expunere bună, zgomot de imagine tolerabil şi un nivel ridicat de detalii. Procesarea zgomotului de imagine induce ocazional nişte artefacte, vizibile în zonele îndepărtate cu detalii fine precum frunzişul sau grilajele, însă camera reuşeşte să păstreze totuşi un nivel rezonabil de detalii chiar şi în aceste condiţii. Balansul de alb este însă cam rece şi uneori scapă pe câmpii în mod deranjant. La fel ca în cazul modelelor anterioare, obiectivul plat înghesuit în carcasa îngustă generează uneori artefacte în zonele cu strălucire excesivă, însă acesta este un neajuns al tuturor obiectivelor cu geometria întinsă la limita legilor opticii.

Combinaţia dintre procesorul de imagine Altek şi senzorul Sony RGBW oferă o dinamică surprinzător de bună, promisiunea producătorului nefiind chiar deşartă. După cum se observă în mostrele de mai jos, captura contre-jour sau în condiţii cu diferenţe mari de contrast şi luminozitate oferă o expunere bună în zonele întunecate fără să ardă zonele luminoase, acesta fiind un test la care dau chix adesea şi camerele foto compacte de sine stătătoare.

Captura în lumină scăzută este şi ea bună, sistemul de stabilizare reuşind să atingă timpi de expunere mari de 1/4 secunde şi să ofere totodată imagini suficient de clare. Nivelul de zgomot este vizibil, camera ajungând în aceste condiţii la ISO 800 – 1000, însă algoritmii de filtrare sunt suficienţi de inteligenţi şi reuşesc să conserve suficient de multe detalii. Atunci când scena este însă cu adevărat slab iluminată, trebuie să fiţi atenţi la rezultate deoarece focalizarea automată cam dă rateuri.

Pe lângă modurile suplimentare de captură cu care suntem deja obişnuiţi, adică Refocus, HDR, Panorama, Time Laps sau rafală, Huawei P8 oferă două noutăţi interesante. Prima se numeşte Super Night şi capturează un număr mare de cadre cu expuneri diferite pentru a asambla o imagine finală cu o calitate excelentă. Cea de-a două este numită Light Painting şi este de fapt o captură cu timp de expunere mare, aceasta având însă o calitate foto ceva mai scăzută deoarece are tendinţa să supraexpună zonele luminoase.

Interesante, aceste moduri de lucru sunt însă inutilizabile fără un trepied sau un alt sistem de susţinere improvizat. Captura Super Night (stânga) a avut nevoie de 30 de secunde pentru finalizare, în timp Light Painting (dreapta) a avut şi ea nevoie de o expunere suficient de lungă (45 de secunde în cazul meu) pentru a-şi atinge scopul.

Camera frontală foloseşte un senzor mare cu rezoluţie de 8 MP, calitatea bună urmând să-i satisfacă pe amatorii de selfies. Opţiunile de captură suplimentare oferite sunt Beauty (dreapta), un filtru cu blur şi blemish removal, Time Lapse şi înregistrare video, cel mai util fiind însă Panorama, care permite fie captura unui grup de persoane, fie imortalizarea unui fundal care merită arătat.

Captură video nu este din păcate prea impresionantă. Cadrele păstrează unii dintre parametrii buni ai capturii foto, cum ar fi contrastul ridicat şi culorile frumoase, însă compresia Full HD la numai 9,5 Mbps generează artefacte vizibile, distruge nivelul detaliilor şi suferă vizibil şi din cauza shutter roll. Sunetul stereo are un bitrate de numai 96 Kbps şi nu se remarcă nici el prin ceva deosebit. Huawei P8 include un mod de înregistrare numit Director Mode, care permite conectarea la alte trei telefoane Android şi înregistrarea din mai multe unghiuri, însă aplicaţia Android necesară nu era încă disponibilă în Google Play în momentul publicării articolului.

Eşantion video Full HD (ZIP, 72 MB)

Aplicaţia camerei foto este o replică destul de fidelă dar nemăgulitoare a celei din iOS 8. Modurile de lucru principale sunt accesibile direct, iar un meniu secundar deschide lista celor suplimentare. Aplicaţia permite focalizarea prin atingerea punctului dorit şi ajustarea expunerii direct pe ecran, iar butonul pentru declanşare poate fi setat fie pentru captura în rafală, fie pentru focalizare. Meniul de setări ascunde ajustările manuale pentru ISO, balans de alb, expunere, saturaţie, contrast şi luminozitate, la care se adaugă un timer, focus tracking şi opţiunea pentru control vocal. Evident, deoarece trăim în era Instagram, nu putea lipsi o galerie de nouă filtre care pot fi folosite atât pentru captura foto cât şi pentru cea video.