Întrucât display-ul curbat este marea atracţie a lui G Flex 2, LG nu a dezamăgit la acest capitol. Deşi panoul P-OLED (Plastic-OLED) nu oferă o rezoluţie la fel de înaltă precum G3, acesta reuşeşte să afişeze culori mai vii. Rezoluţia Full HD (1920 x 1080 pixeli) este de ajuns pentru un ecran cu diagonala de 5,5”, iar diferenţa între aceasta şi QHD este evidentă doar dacă ai cele două dispozitive alăturate. Mai mult ca sigur că densitatea de 403 ppi va mulţumi orice entuziast al tehnologiei mobile. Singurul reproş cu referire la display este faptul că profilul de culori implicit al software-ului nu afişează nuanţe corecte. Am obţinut cele mai bune rezultate folosind opţiunea „natural” din meniul display al setărilor.
La capitolul hardware, LG a optat însă pentru ce are mai bun. Acesta este unul dintre primele smartphone-uri echipate cu chipset-ul Snapdragon 810 de la Qualcomm. Vorbim despre un procesor pe 64 de biţi, care integrează patru nuclee Cortex-A53 la 1,5 GHz şi patru nuclee Cortex-A57 la 2 GHz. Întrucât acesta este unul dintre cele mai puternice procesoare pentru mobile disponibile pe piaţă, performanţa nu este o problemă a lui G Flex 2. Am avut spre testare varianta cu 2GB memorie RAM şi 16 GB spaţiu de stocare şi pe perioada testării nu am sesizat probleme legate de performanţa telefonul în utilizare obişnuită.
S-a simţit însă în testele sintetice 3D o limitare cauzată de supraîncălzire. Acesta intră în throttling atunci când GPU-ul este solicitat inens, ducând la performanţă limitată. Se pare că îngrijorarea celor de la Samsung cu referire la acest chipset a fost justificată. Implementarea LG oferă performanţă foarte bună în utilizare de zi cu zi, chiar şi în aplicaţii mai pretenţioase, însă în jocuri 3D, atunci când o conexiune de date este activă, sunt şanse mari să prezinte semne de oboseală. În partea de sus a terminalului poate fi sesizată cu uşurinţă temperatura ridicată, în special în timpul convorbirilor. Întrucât am avut la dispoziţie o variantă de test, este posibil ca această problemă să fi fost rezolvată pentru modelul care a ajuns în magazine.
În ciuda unei rezoluţii inferioare şi a unui panou OLED, LG G Flex 2 nu reuşeşte să ofere performanţă superioară faţă de G3 la capitolul autonomie. Cu o conexiune de date pornită permanent, sincronizare cu două adrese de e-mail, reţele de socializare şi câteva ore de ascultat muzică, acumulatorul de 3.000 mAh asigură aproximativ 30-35 de ore de autonomie. În niciun caz nu este un rezultat de lepădat, însă îi va dezamăgi probabil pe cei care sunt în căutarea unui smartphone care să ofere două zile de utilizare la o singură încărcare fără să fie deconectat de la internet.
Design elegant şi confortabil în utilizare
Performanţă ridicată
Cameră foto excelentă
Capac rezistent la zgârieturi
Software problematic
Procesorul se încălzeşte excesiv
Performanţa foto cu blitz